Vraja (sau vrăjeala) lui Platon


Acest articol este partea 1 din totalul de 9 din seria Societatea deschisă

Probabil că mulți dintre cei ce citesc, pe baza unor referințe întâlnite în diversele lecturi, au trecut de la un autor la altul. Așa am ajuns să-l caut pe Karl Popper, pornind de la Lebăda Neagră a lui Taleb… Așa am ajuns să găsesc „Societatea deschisă și dușmanii ei”, deocamdată…

...

Heraclit și descoperirea ideii de „schimbare”


Acest articol este partea 2 din totalul de 9 din seria Societatea deschisă

Heraclit Încă de la Homer citire, istoria e considerată a fi produsul voinței divine, dar zeii nu instituie legi generale ale dezvoltării istorice. Așa se face că Homer nu explică unitatea istoriei, ba din-contră, pare să descrie lipsa unității acesteia. La Homer, similar cu interpretarea iudaică, pare să fie vorba de…

...

Platon – teoria Formelor sau Ideilor


Acest articol este partea 3 din totalul de 9 din seria Societatea deschisă

Platon Platon s-a născut într-o perioadă tulbure a istoriei antice: cea a războiului peloponesiac al Atenei democratice cu Sparta, o cetate aflată încă în faza tribalismului. Tumultul acelei perioade e dat și de ceea ce s-a numit guvernarea celor Treizeci de tirani, conduși de doi unchi ai lui Platon (uciși…

...

Natură și convenție


Acest articol este partea 4 din totalul de 9 din seria Societatea deschisă

Natural vs. convențional Dezvoltarea unei bune înțelegeri a diferenței dintre „natură” și „societate” implică un lucru important: eliminarea ideii unei „societăți închise”. Se impune distincția dintre: legile naturale – cele pe care le-aș numi obiective, de tipul celor care descriu mișcările corpurilor celeste, succesiunea anotimpurilor, legea gravitației, etc.; legile normative…

...

Platon – programul politic


Acest articol este partea 5 din totalul de 9 din seria Societatea deschisă

Dreptatea totalitară Exprimate în diversele sale lucrări, principalele revendicări ale programului politic al lui Platon corespund pe de o parte teoriei sale idealiste legate de schimbare și repaus, iar pe de altă parte naturalismului său. Astfel, formularea naturalismului e sintetizată în formularea: Și pentru a atinge acest obiectiv, el arată…

...

Platon – principiul cârmuirii


Acest articol este partea 6 din totalul de 9 din seria Societatea deschisă

Cine să cârmuiască statul? Era o întrebare la care Platon a încercat să răspundă în felul său. Abia în articolul următor vom vedea care era de fapt acest „fel”. Până atunci, problema merită o altă abordare prin înlocuirea acestei întrebări cu o alta: Considerând că întrebarea din titlu e de…

...

Platon – regele filozof


Acest articol este partea 7 din totalul de 9 din seria Societatea deschisă

Reguli? Da, dar pentru alții… Deși în „Republica”, se declară iubitor al adevărului, în alte lucrări ale sale, Platon afirmă altceva: Așadar, moralitatea totalitară nu are scrupule, ba mai mult, aceeași moralitate îl face pe Platon să interpreteze/considere chiar și medicina ca pe o formă a politicii, el privindu-l pe…

...

Despre estetism, perfecționism și utopism


Acest articol este partea 8 din totalul de 9 din seria Societatea deschisă

Pot fi luate în considerare trei tipuri de abordări ale socialului: Abordarea radical istoricistă, asta însemnând că noi nu putem să modificăm cursul istoriei. Abordarea platoniciană (o inginerie utopică) – în cadrul unei astfel de abordări, se consideră că orice acțiune rațională are în mod necesar un anumit scop; această…

...

Decorul atacului platonician împotriva societății deschise


Acest articol este partea 9 din totalul de 9 din seria Societatea deschisă

În cadrul programului său totalitar, Platon vorbește (și) despre «fericire»… Dar care e rolul acestei idei în cadrul acestui program? Așa cum a tratat noțiunea de «dreptate», o face și cu «fericirea»: se bazează pe credința că „de la natură”, societatea e împărțită în clase sau caste; prin urmare, adevărata…

...