Un „cuvânt înainte” ce lasă loc la comentarii


Acest articol este partea 1 din totalul de 15 din seria Ciocnirea civilizațiilor

Cuvântul înainte Încep așadar seria dedicată unei cărți considerată controversată și controversantă, aceea numită „Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”, avându-l ca autor pe Samuel P. Huntington. În primul rând, de ce „refacere”? Să înțelegem că „războiul rece” era „în ordine”? Ciudată „ordine”… Cel puțin teoretic, atunci când o carte…

...

Diversitate globală


Acest articol este partea 2 din totalul de 15 din seria Ciocnirea civilizațiilor

Drapele și identitate culturală În lumea de după Războiul Rece, drapelele (și alte simboluri identitare) contează. Oamenii redescoperă identități vechi și mărșăluiesc sub steaguri noi (sau vechi), rezultând conflicte cu dușmani noi (sau vechi)… E redescoperită astfel afirmația lui Michael Dibdin din „Laguna moartă” (Dead Lagoon): Și autorul afirmă că…

...

Alte lumi? Falii noi și vechi…


Acest articol este partea 3 din totalul de 15 din seria Ciocnirea civilizațiilor

Hărți, paradigme și realități Ceea ce însuși Huntington recunoaște e faptul că o imagine a lumii de după Războiul Rece ca fiind determinată de factori culturali, de grupuri aparținând unor civilizații diferite, este foarte simplistă. Dar, în lipsă de altceva, realitatea fiind mult prea complexă, e dispus să folosească o…

...

O prezentare a civilizației și a civilizațiilor


Acest articol este partea 4 din totalul de 15 din seria Ciocnirea civilizațiilor

Natura civilizațiilor Autorul face o distincție între singularul și pluralul substantivului civilizație. În vreme ce „civilizația era considerată opusul „barbariei”, „civilizațiile” reprezintă entități culturale la nivelul cel mai larg, fiind și cele mai durabile asocieri umane. Marile civilizații contemporane: civilizația sinică (chineză) civilizația japoneză civilizația hindusă civilizația islamică civilizația ortodoxă…

...

O civilizație universală?


Acest articol este partea 5 din totalul de 15 din seria Ciocnirea civilizațiilor

Semnificații Ce s-ar înțelege prin sintagma „civilizație universală”? Unii spun c-ar fi vorba de „unificarea culturală a umanității și acceptarea tot mai largă a unor valori, credințe, orientări, practici și instituții comune” de către tot mai multe popoare ale lumii. Observații: Majoritatea oamenilor au în comun un anumit „simț moral”…

...

Occidentul, dominație și declin


Acest articol este partea 6 din totalul de 15 din seria Ciocnirea civilizațiilor

Ceea ce se numește „puterea Occidentului” poate fi văzută din două perspective: prima (și probabil cea convenabilă acestui Occident) e aceea a unei dominări copleșitoare, aproape totale, la nivel global, prin care „lumea este și va fi modelată de obiectivele, prioritățile și interesele principalelor țări occidentale”; „Occidentul este singura civilizație…

...

Renașterea culturilor non-occidentale


Acest articol este partea 7 din totalul de 15 din seria Ciocnirea civilizațiilor

Revitalizare non-occidentală Secolul XIX  a fost caracterizat de colonialismul european, iar secolul XX de hegemonia americană. Pasul următor va fi cel al erodării culturii occidentale, în condițiile creșterii puterii societăților non-occidentale, afirmație bazată pe ipoteza conform căreia „cultura merge aproape întotdeauna după putere”. Se face chiar o distincție între „puterea…

...

Economie, demografie și provocări


Acest articol este partea 8 din totalul de 15 din seria Ciocnirea civilizațiilor

Încă o dată, Huntington nu se poate detașa de punctul de vedere occidental când afirmă că exprimarea indigenizării și a renașterii religiei și-ar fi găsit expresia în „afirmarea culturală a Asiei și a lumii musulmane”, prin provocări lansate Occidentului… Adică, acuzându-i pe alții că vor să urmeze propria cale de…

...

Reconfigurare a politicii globale pe baze culturale


Acest articol este partea 9 din totalul de 15 din seria Ciocnirea civilizațiilor

Politica identității Păstrând aceeași idee a confruntării (în locul unei necesare co-existențe pașnice), Huntington afirmă că „frontierele politice sunt retrase pentru a coincide cu cele culturale – etnice, religioase și civilizaționale”, iar „comunitățile culturale înlocuiesc blocurile din timpul Războiului Rece”. Și iată ce spune autorul cu referire la România: Și…

...