Singurele legi reale sunt cele naturale!

Vorbim aici despre notele de curs luate de Louise Charente după cursul online al Dr. Yuval Noah Harari de la Universitatea Ebraică, Ierusalim.

Rezumat

Sapiens. Scurtă istorie a omenirii
Etichete:
Published: 2017
Page Count: 384
 

Un curs ce încearcă (reușește oare?) să acopere multe domenii, tentația integrării lor (absolut necesară, în opinia mea)  scopului propus respiră în fiecare capitol.

Familia umană

După o introducere a celor trei revoluții majore prin care a trecut specia umană (Revoluția Cognitivă, Revoluția Agricolă, și Revoluția Științifică), după ce ne trece prin prezentarea noțiunilor de gen și specie în biologie, profesorul ne prezintă un pic mai detaliat (mă rog, atât cât se poate) familia umană, o familie despre care aflăm (sau știam [wp-svg-icons icon="wink" wrap="i"]) că e mult mai extinsă, ne-rezumându-se la Homo sapiens. Doar că, ipoteză șocantă, e posibil ca strămoșii noștri sapiens să-și fi exterminat (voit sau nu) celelalte rude...

Caracteristicile speciilor umane, cele care au permis diferențierea de alte specii animale ar fi:

  • Dimensiunea creierului – mult mai mare decât la alte animale.
  • Mersul biped cu avantajele și dezavantajele sale.

„Nu vei putea convinge niciodată o maimuță să vă cedeze o banană cu promisiunea că după ce moare, ea va ajunge undeva în cer într-un rai al maimuțelor, și acolo ea va primi nelimitat banane pentru faptele bune pe care le-a făcut în timpul în timpul vieții. Niciodată nu poţi convinge o maimuță cu o astfel de argumentaţie, orice alt animal nu va putea fi păcălit de acest truc. Sapiens este singurul animal din întreg regnul animal care poate să creadă astfel de povești.”

Este subliniat saltul inexplicabil al speciei care a devenit principalul prădător al planetei, ocupând o poziție care ne este complet străină, fără a fi pregătiți pentru asta. Apoi, aflăm despre importanța descoperirii focului și importanța gătitului hranei (digestia din afara corpului!), despre Estul Africii ca leagăn al omenirii, despre teoria încrucișării (interbreeding – a se vedea și The Science of Evolution) dintre Homo sapiens și alte rase umane, despre teoria înlocuirii și despre faptul că „toleranța nu este o caracteristică a speciei noastre”, lucru care probabil i-a permis lui Homo sapiens să obțină o poziție privilegiată.

„Nu există Dumnezeu în univers.
Nu există națiuni.
Nu există corporații.
Nu există bani.
Nu există drepturile omului.
Nu există legi.
Nu există dreptate nicăieri în afara imaginației comune a lui sapiens.”

Istoria a început odată cu revoluția cognitivă, iar dezvoltarea vorbirii i-a adus pe oameni în postura de stăpâni ai lumii. Iar unicitatea limbajului uman constă în „capacitatea de a transmite informații cu privire la lucruri care nu există, cum ar fi legende, mituri, zei”. Așa a apărut religia, poveștile cu zâne și zmei, dar și imaginația colectivă. Iar imaginația colectivă poartă vina ignorării unor adevăruri foarte simple, dar pe care majoritatea oamenilor nu le acceptă, considerându-le de-a dreptul scandaloase.

Lumea noastră modernă se bazează în întregime pe credința în lucruri care există doar în imaginația noastră comună și corporațiile și statele nu sunt deloc diferite de spiritele vechi și fantome, noi oamenii nu știm cu adevărat cum să creăm o cooperare socială eficientă pentru un număr mare de membri fără a inventa legende, povești și entități virtuale.

De unde vine expresia „Hocus Pocus”?

În fiecare duminică, în bisericile catolice, câte un preot îmbrăcat în haine sacre, spune cuvintele „hoc est corpus meum” (acesta este corpul meu, cu referire la Hristos). Ignoranții, necunoscători de latină, au amestecat cuvintele, rezultând... „Hocus Pocus”! Așa-l (re)creează preoții pe Dumnezeu, dintr-o bucată de pâine!

Tot printr-un Hocus Pocus sunt create societățile comerciale de către avocați/notari. Așa a apărut compania Peugeot, spre exemplu, pe baza a ceea ce oamenii de știință numesc constructe sociale, sau realități imaginare. Spre deosebire de minciună, realitatea imaginară este ceva în care crede toată lumea. De aceea, realitatea imaginară este o forță reală în lume.

Așadar, revoluția cognitivă...

Revoluția cognitivă ar putea fi explicată prin trei teorii complementare:

  • teoria conform căreia oamenii vor să distribuie mai multe informații despre mediu, despre lumea naturală;
  • teoria bârfei, care a permis existența grupurilor coezive de până la 150 de persoane;
  • teoria ficțiunii și limbajului ficțional, care a permis apariția conceptelor inexistente în imaginarul colectiv.

Viața în Epoca de Piatră

„Culegători-Vânătorii par să fi lucrat în medie doar 35-45 ore în fiecare săptămână. Era suficient să se meargă la vânătoare o zi din trei și în rest a aduna nuci și ciuperci trei până la șase ore pe zi, fiind suficient pentru a hrăni întregul trib. Efectiv ei lucrau deci mai puține ore decât majoritatea oamenilor din lumea modernă. Spre deosebire de noi, atunci când veneau acasă ei nu trebuiau să spele vase sau să aspire covoare, sau să schimbe scutece pentru bebeluși. Nu erau facturi de plătit sau alte obligaţii. După o zi de lucru ei aveau un stil de viață mai plăcut decât mulți oameni din ziua de azi.”

O trecere în revistă a diversității modurilor de organizare și de trai ale triburilor ce reprezentau probabil „societatea” sapiens-ilor în Epoca de Piatră. Caracteristici: diversitatea, caracteristicile comune, câinii, ca animalele cu cea mai bună conexiune cu ființele umane, colaborarea inter-tribală, nomadismul, dexteritatea fizică și psihică.

Îmbunătățirea condițiilor de viață a facilitat însă și altceva: supraviețuirea și perpetuarea idioților, care s-au putut baza mai mult pe alții, chiar dacă aveau o capacitate mentală limitată.

Având în vedere dieta sănătoasă și variată, munca relativ puțină, raritatea bolilor infecțioase, mulți experți au considerat aceste societăți pre-agricole ca societăți bogate. Chiar dacă prezentau suficiente dezavantaje, trebuie înțeles că istoria nu e neapărat un proces continuu de progres, de îmbunătățire...

„Există lucruri bune pe care le-am pierdut pe drum.”

Viața spirituală

Animism - un cuvânt ce provine din latinescul anima – suflet, spirit. Toate lucrurile sunt ființe animate, cu emoții și dorințe, fără bariere între oameni și alte ființe sau lucruri.

Teismul a pus deasupra oamenilor și a tuturor lucrurilor și ființelor un Dumnezeu atotputernic.

Războiul

Nu există dovezi clare pentru violență la scară largă între oameni până acum 30.000 de ani. Ulterior, arheologii au găsit probe ale practicării violenței inter-umane.

Potopul uman

Traversarea întinderilor de ape și „ocuparea” Australiei este comparabilă cu aselenizarea. Dar și prima amprentă majoră pe care specia sapiens a lăsat-o pe Pământ: distrugerea marilor animale ale Australiei și ale altor părți ale lumii.

Al doilea dezastru

Cu aproximativ 16.000 de ani în urmă, Homo sapiens, traversând strâmtoarea Bering a ajuns în Alaska, de unde ulterior s-a răspândit pe întregul continent american, lăsând în urmă o dâră de victime printre celelalte genuri și specii de animale.

Al treilea val de extincții

„Este un fapt de foarte mare importanță să știm că noi, Homo sapiens, nu reușim cu adevărat să trăim în armonie cu natura.”

Dacă primul val de extincții a fost asociat răspândirii vânător-culegătorilor, cu zeci de mii de ani în urmă, dacă al doilea val a fost dat de răspândirea agricultorilor pe insule, cel de-al treilea val de dispariții are loc în prezent, ca urmare a răspândirii industriei în lume.

Dacă lucrurile continuă în ritmul actual, este foarte probabil ca balenele, rechinii, tonul, delfinii, broaștele țestoase și multe altele vor urma calea diprotodonului, a cangurilor gigant și a tigrilor dinți-de-sabie într-un mormânt prea timpuriu.

Povestea biblică a lui Noe și a arcei lui ne relatează despre un potop mare în urma căruia Noe s-a îmbarcat pe corabie cu familia și a luat cu sine reprezentanți ai tuturor animalelor din lume, pentru a le salva de la extincție. Povestea adevărată, pe care nu o găsim în Biblie, este însă foarte diferită. Potopul suntem chiar noi, Homo sapiens, potopul de oameni care, pornind din Africa de Est, a inundat întreaga lume și a dus atât de multe animale la extincție.

Marea păcăleală a istoriei

Revoluția Agricolă

„Oamenii pur și simplu nu pot să prevadă consecințele depline ale deciziilor lor.”


„Istoria este plină de un convoi de decizii banale care conduc la rezultate mari și neprevăzute...”

Este cea care, în realitate, a făcut viața omului mai grea. Și-atunci, de ce? Nu pentru că oamenii au devenit mai inteligenți, ci pentru că o serie de plante precum grâul, orezul și cartofii au domesticit homo sapiens, pentru propriul lor avantaj! Scandalos, nu?

Revoluția agricolă a extins desigur cantitatea de alimente disponibilă omenirii, dar acest lucru nu a adus o dietă mai bună sau o viață mai bună. Ce a urmat a fost mai degrabă o explozie demografică și un răsfăț al elitelor. Regii, nobilii şi preoții consumau tot surplusul de produse alimentare. Țăranul obişnuit dintr-un sat mic lucra mai mult decât cu mii de ani înainte și primea în schimb un regim alimentar mai rău. Din această perspectivă Revoluția agricolă s-a dovedit a fi cea mai mare păcăleală din istorie.

Iată aici o nouă confirmare a celor spuse de Nassim Nicholas Taleb (a se vedea articolele grupate sub eticheta Incerto): oamenii se auto-păcălesc și nu pot învăța nici măcar din propriile greșeli...

„Revoluția agricolă a fost un succes imens pentru vaci, pui de găina și porci colectiv ca și specie, dar o catastrofa pentru individ. Diferența dintre succesul evolutiv pe de o parte și suferința individului pe de altă parte, este poate cea mai importantă lecție pe care o putem trage din revoluția agricolă. Când studiem istoria plantelor perspectiva pur evolutivă are sens, luăm în considerare doar copiile ADN. Când studiem însă soarta animalelor cum ar fi vite sau ovine sau homo sapiens, animale cu o lume complexă, cu senzații și emoții pe care vrem să le luăm în considerare, nu trebuie măsurat numai succesul evolutiv, ci și impactul asupra experiențelor individului. Vedem din nou și din nou cum creșterea dramatică a puterii colective și succesul speciei noastre sapiens a mers mână în mână cu suferința individuală.

Idei esențiale

„Religia vrea ca noi să credem în ceva gen Dumnezeu, banii nu ne cer să credem în nimic special. Banii pur și simplu ne cer să credem că alte persoane cred în ceva.”


„Nu există nimic mai tolerant pe această lume decât banul.”

Din acest punct, voi reda doar idei principale, lăsând cititorului plăcerea descoperirii altora și a argumentelor lor...

  • Conform Constituției americane, „toți oamenii sunt creați egali”. Conform biologiei, oamenii nu au fost creați, ci au evoluat și cu siguranță, nu au evoluat să fie egali; în vreme ce ideea de egalitate e legată de ideea de creație, evoluția se bazează pe diferențe. Din nou ajungem la conflictul dintre religie și știință!
  • În biologie nu există nici un drept!
  • Pericolul prăbușirii ordinii sociale e combătut prin armate, poliție, tribunal și închisori. Dar e nevoie și de adevărați credincioși, nu doar de constrângere! Un singur preot poate înlocui cu succes 100 de soldați, acest aspect fiind cheia creării structurilor sociale stabile.
  • Scopul principal al educației și socializării este menținerea unei ordini imaginare, fie ea creștinismul, democrația, sau capitalismul, spre exemplu.
  • Există trei factori principali ce-i împiedică pe oameni să conștientizeze că principiile după care le e organizată viața și societatea în care trăiesc există doar în imaginația lor:
    • chiar dacă ordinea imaginară aparține doar mentalului, societatea încearcă să o lege cât mai mult de realitatea materială;
    • ordinea imaginară este mulată pe dorințele noastre profunde, în condițiile în care aceste dorințe sunt modelate și controlate de chiar această structură;
    • ordinea imaginară este încorporată nu doar în dorințele unei persoane, ci în cele ale nenumăraților alți oameni.
  • În istorie, nu există dreptate.
  • Cele mai multe ierarhii socio-politice din istoria omenirii sunt lipsite de orice temei biologic sau logic obiectiv.
  • Conceptele noastre de natural și nefiresc nu au nimic de a face cu biologia. Ele vin din teologia creștină și monoteistă, în general din Biblie.
  • Evoluția nu are scop.
  • Banul este cel mai reușit sistem de reciprocă încredere conceput vreodată de om.
  • Are istoria omenirii o direcție clară? Da, există o destinație și un curs al acestei istorii: unificarea globală a lumii și a omenirii.
  • Banii, imperiile și religiile universale au pus bazele lumii globale unite de azi.

„Religia poate fi definită ca «un sistem de legi și valori umane, care se bazează pe credința într-o ordine supra-umană».”

  • Fiind pur imaginare, orânduirile și ierarhiile sunt foarte fragile, transferând această fragilitate și societăților; rolul istoric crucial al religiei a fost de a da legitimitate supra-umană și de a stabiliza aceste structuri fragile.
  • Romanii politeiști au ucis nu mai mult de câteva mii de creștini, în vreme ce în următorii 1500 de ani, creștinii au măcelărit milioane de oameni pentru a apăra interpretări „ușor diferite” ale religiei iubirii și compasiunii.
  • Epoca modernă a favorizat apariția unor religii ale legilor naturale, sub numele de ideologii (diferențe este doar de natură semantică): liberalism, comunism, capitalism, naționalism, nazism, etc.

SWOT

Puncte tari

  • Încercarea de obiectivizare a afirmațiilor, punând în discuție existența sau nu a dovezilor.
  • Prezentarea continuității acțiunii distructive a speciei Homo sapiens de la apariție, până în zilele noastre...
  • Identificarea elementelor esențiale ale istoriei omenirii.

Puncte slabe

  • Încercarea de a acoperi o durată atât de mare se lovește de limitele întinderii unei astfel de lucrări.

Aprecieri personale

Se pare că adevărurile, marile adevăruri, sunt sub ochii noștri, dar, spre deosebire de trecut, când ele erau accesibile doar unora, azi, nemaiputând fi ținute secrete sunt „ascunse” în avalanșa de „informații” cu care suntem asaltați. Și ne trebuie o anumită concentrare și perseverență în a selecta informațiile cu adevărat valoroase de asaltul gunoiului informativ. Consider o astfel de carte nu doar utilă, ci necesară celor ce vor să înțeleagă societatea umană...

Aș încadra această carte/curs la ceea ce s-ar numi „a gândi în afara cutiei”, prin ieșirea din diversele bule în care suntem capturați.

Nu mi-au plăcut:

  • calitatea traducerii.

Mi-au plăcut:

  • curajul afirmațiilor;
  • demascarea și combaterea prejudecăților.

Oportunitate și actualitate

O astfel de lucrare este nu doar oportună, ci chiar necesară. Combaterea „poveștilor” ce domină atât gândirea individuală, cât și reglementările „sociale” este cu atât mai necesară, cu cât se constată (din nou) deriva socială...

Originalitate

Prin curajul afirmațiilor, acest curs al profesorului Harari pare a conține suficientă originalitate pentru a determina pe oricine să consume câteva ore bune pentru a parcurge aceste pagini.

Concluzie

Ce altă concluzie aș putea trage în afară de aceea că o astfel de carte ar trebui inclusă în programa școlară?

Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.