Despre „recenzii”…
Având în vedere tentația „recenzărilor” (de carte), am instalat pluginul „Recencio Book Reviews”. Desigur că fiecare dintre noi poate avea opinii pro/contra orice, în condițiile în care recenziile pot trata orice, de la cărți la orice alt obiect, sau chiar eveniment. Dar mi-a devenit foarte clar faptul că nu orice opinie exprimată poate fi considerată „recenzie”, și că astfel de texte trebuie să respecte un minim de reguli. Căutând astfel de repere, pentru a mă apropia cât mai mult de respectarea rigorilor, am găsit (aici) precizări de genul:
Categorii: Lumea ideilor, Recenzii
Etichetă: Învață
Planul unei recenzii arată cam așa:
- Parte introductivă:
– prezentare succintă a cărții – locul, data, contextul apariției lucrării și date tehnice despre carte (autor, titlu, gen, editură, număr de pagini, structura lucrării, prefață);
– importanta temei abordate, a domeniului sau ramurii științifice;
– locul pe care îl ocupă lucrarea respectivă în cadrul disciplinei din care face parte, în care se încadrează sau la care face referire directă;
– actualitatea problemelor prezentate în material;
– comparație cu alte lucrări pe aceeași temă (autohtone și străine) și comparație cu alte lucrări scrise de același autor. - Rezumat indicativ:
– descrierea materialului;
– prezentarea ideilor principale care reies din text;
– menționarea câtorva citate reprezentative. - Analiza SWOT a cărții:
– evidențierea punctelor forte și a celor deficitare;
– prezentarea oportunităților și a amenințărilor (acest proces, specific marketingului, presupune lucruri un pic mai tehnice decât simpla așezare pe foaie a unor idei, așa cum ați văzut pe la tv; înseamnă analiza și interpretarea unor matrici care măsoară probabilitatea și impactul oportunităților și amenințărilor; mai înseamnă, de asemenea, stabilirea unor atribute ale produsului considerare relevante, măsurarea acestora cu ajutorul unor scale, ca și importanța acestor atribute, măsurabilă și ea; abia ulterior, urmare a scorurilor obținute, se poate face o prezentare și o ierarhie, asa cum vedeți desenat pe tablă, la televizor, fără nicio noimă 😉) - Judecăți de valoare:
– îmi place sau nu-mi place; de ce îmi place, de ce nu-mi place; ce îmi place, ce nu-mi place; ce mi-ar fi plăcut (predominant subiectiv);
– ce e interesant, ce e neinteresant; la ce ajută, ce aspecte nu clarifică; ce stare de spirit induce? (predominant obiectiv). - Caracterizări de formă și fond:
– oportunitate;
– actualitate;
– originalitate (evidențierea unicității conținutului operei și motivarea titlului). - Concluzii:
– rezumarea ideilor emise și evaluări;
– propuneri personale cu privire la noi moduri de abordare.
Pe aceeași temă a modului de elaborare a unei recenzii, am găsit aici alte precizări la care subscriu:
(…) ar trebui să urmăm câteva reguli destul de importante, pentru ca textul nostru să fie apreciat și share-uit la cât mai mulți potențiali cititori:
- Corectitudine gramaticală
Recunosc că am considerat gramatica sora mai plictisitoare a materiei „Literatura română”, la școală. Însă e importantă. Nu numai fiindcă internetul e plin de naziști gramaticali, ci fiindcă un text corect din acest punct de vedere este cartea de vizită a autorului. Dacă suntem cititori în serie (sau doar cititori ocazionali), este musai să cunoaștem regulile de bază ale scrierii. Cum ajungem până acolo, dacă am chiulit de la orele de gramatică? Citind tot mai mult, vom reuși în cele din urmă să recuperăm cunoștințele pierdute. - Mesajul transmis de recenzie
Citind-o, ar trebui să primim răspunsuri la câteva întrebări de bază:
– Ți-a plăcut, sau nu, cartea?
– De ce merită citită?
– Dacă ai critici, ce argumente aduci în sprijinul lor? - Evită spoilerele în recenzie!
Din păcate, încă mă lovesc de ele. Îmi amintesc frunzărind review-uri la o carte pe care o citeam chiar în acel moment, când cineva „cu inspirație” a dezvăluit finalul. Mi se pare urât și este un motiv întemeiat pentru ca eu și alți cititori să fim frustrați, evitând recenzii ok care poate nu au nici o vină. Deci, rugămintea mea fierbinte, pentru toți cititorii, este să nu mai dezvăluie în cadrul recenziilor momentele cheie ale acțiunii! Dacă vorbim de o carte clasică, al cărei subiect a fost întors pe toate părțile de generații întregi, poate nu e o crimă. În rest, un mare NU. - Să aibă un dram de originalitate
Chiar dacă este un simplu text pe o pagină de blog, ceea ce incluzi în cadrul recenziei rămâne important. Un rezumat nu înseamnă o recenzie. Pe acela îl găsim și pe ultima copertă a cărții. Afirmații precum „Este o carte bună” iarăși nu au prea multă relevanță, dacă nu sunt dublate de argumente specifice. Încearcă să recomanzi cartea mai departe, menționând eventual cărei categorii de cititori te adresezi: este realistă sau SF? Poate pentru tine, subiectul respectiv înseamnă mai mult decât pentru alții, de aceea e bine să specifici că tu ești adeptul/adepta stilului respectiv și te adresezi cititorilor din nișa ta, nu tuturor, la grămadă. - Să fie bine structurată
Acest sfat, ca și primul, este valabil pentru orice text care vede lumina zilei. Structurează recenzia într-un mod inteligent, nu arunca impresii la voia întâmplării și nu scrie doar o înșiruire de gânduri, fără cap și coadă. Preferabil e să adaugi câteva subtitluri și să evidențiezi anumite fraze sau cuvinte cheie din cadrul ei. Astfel, cititorii tăi o vor parcurge mai ușor, dar și Google va fi mulțumit și îți va face recenzia mai ușor de găsit.
Dincolo de aceste reguli – de bun simț, zic eu – nu uitați de libertatea și de opțiunile pe care tehnologia ni le pune la dispoziție. Mai mult ca oricând, astăzi avem șansa de a ne transmite impresiile legate de lectură în moduri creative, cu impact puternic, inclusiv asupra noilor generații. Bucurați-vă deci de cărțile din bibliotecă și recenzați-le cu stil!
Practic, acest mesaj dă semnalul faptului că am decis trecerea de la rezumatele făcute până acum (a se vedea categoria „Note de lectură”) la nivelul superior: recenzia de carte. Sper să-mi iasă… 😉
Listă
Și-acum, o listă „vie” a cărților pe care mi-aș dori să le citesc și (de ce nu?) să le recenzez aici. Lista este complet întâmplătoare, ne-stabilind nici un fel de ierarhii.
- Konrad LORENZ → „Cele 8 păcate capitale ale omenirii civilizate”
- Cristian PRESURĂ → „Fizica povestită”
- Hisham MATAR → „Întoarcerea”
- Matt HAIG → „Cum să oprești timpul”
- Attila BARTIS → „Sfârșitul”
- Adrian TCHAIKOVSKY → „Copiii timpului”
- Viorica RĂDUȚĂ → Orașul închis”
- Steven SLOMAN & Philip FERNBACH → „Iluzia cunoașterii”
- Cristian BĂDILIȚĂ → „Dezvățătorii”
- Epictet → „Manualul”
- Mario Vargas LLOSA → „Civilizația spectacolului”
- Florin BICAN → „Tropice tâmpe”
- Oliver Jens SCHMITT → „Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea «Căpitanului»”
- Walter ISAACSON → „Inovatorii.Cum a creat revoluția digitală un grup de hackeri, genii și tocilari”
- Walter ISAACSON → „Leonardo da Vinci”
- Siddhartha MUKHERJEE → „Împăratul tuturor bolilor. O biografie a cancerului”
- Pavel PĂDURARU → „Moartea lui Igor Alexandrovici”
- Umberto ECO → „Numărul zero”
- Umberto ECO → „orice!”
- Lawrence FREEDMAN → „Strategia. O istorie completă”
- Jared DIAMOND → „Viruși, arme și oțel”
- Alan WATTS → „Oare materia este totul?”
- Adam RUTHERFORD → „Creierul. Povestea noastră”
- Arthur KOESTLER → „Lunaticii”
- Richard DAWKINS → „Ceasornicarul orb”
- PLATON → „Dialogurile”
- Cathy O’NEIL → „Arme matematice de distrugere” („Weapons of Math Destruction”)
- Oswald SPENGLER → „Declinul occidentului”
- Phillip BALL → „Masa critică”
- Mark BUCHANAN → „Ubicuitate”
- Paul ORMEROD → „De ce dau greș cele mai multe lucruri”
- Mark MANSON → „Arta subtilă a nepăsării”
- Karl Ove KNAUSGÅRD → seria „Lupta mea”
- Simon Sebag MONTEFIORE → „Romanovii”
- Simon Sebag MONTEFIORE → „Stalin. Curtea țarului roșu”
- Simon Sebag MONTEFIORE → „Tânărul Stalin”
- Albert CAMUS → „Străinul”
- Albert CAMUS → „Ciuma”
- Kurt VONNEGUT → „Un om fără de țară”
- Herta MÜLLER → „Regele se-nclină și ucide”
- Desiderius ERASMUS din Rotterdam → „Elogiul nebuniei”
- Timothy SNYDER → „Despre tiranie”
- Ben DUPRÉ → „50 de idei pe care trebuie să le cunoști. Filozofie”
- Joanne BAKER → „50 de idei pe care trebuie să le cunoști. Fizică”
- Rémi BRAGUE → „Înțelepciunea lumii. Istoria experienței umane a universului”
- Ken FOLLET → „Stâlpii pământului”
- Ken FOLLET → „O lume fără sfârșit”
- Ken FOLLET →„Coloana de foc”
Yuvah Noah HARARI→„Sapiens. Istoria prescurtată a omenirii”– recenzia- Yascha MOUNK → „Poporul contra democrației. De ce libertatea ne este în pericol și cum o salvăm?”
- Charles BUKOVSKI → „Factotum”
- Eric VUILLARD → „Ordinea de zi”
Olavo de CARVALHO→„Perversiunile definitorii ale mentalității revoluționare”– recenzia- Nicholas CARR → „Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman”
- Ovidiu MORAR → „O istorie a ateismului”
- Ioan STANOMIR → „La centenar. Recitind secolul României Mari”
- Felix FABART → „Istoria filosofică și politică a ocultismului: magie, vrăjitorie, spiritism și alchimie”
- Radu PARASCHIVESCU → „Orice om îi este teamă (Un partid, doi ani și trei premieri)”
- Bogdan TEODORESCU → „Cinci milenii de manipulare”
- Bertrand RUSSEL → „Eseuri sceptice”
Stephen HAWKING→„Marele plan”– recenziaPaul JOHNSON→„Intelectualii”– recenzia- David CHRISTIAN → „Povestea originilor – O istorie mare a tuturor lucrurilor”
- Hannah ARENDT → „Originile totalitarismului”
- Allan BLOOM → „The Closing of the American Mind”
- Hans Fallada → „Fiecare moare singur”
- David Corn, Michael Isikoff → „Ruleta rusească”
- Boris Pasternak → „Doctor Jivago”
- Maja Lunde → „Istoria albinelor”
- Stéphane Courtois → „Lenin, inventatorul totalitarismului”
- Nnedi Okorafor → „Cine se teme de moarte”
- Boualem Sansal → „Satul Neamțului sau Jurnalul fraților Schiller”
Jordan B. Peterson → „12 reguli de viață – Un antidot la haosul din jurul nostru”– recenziaRadu Paraschivescu → „Orice om îi este teamă”– recenziaRadu Paraschivescu → „În lume nu-s mai multe Românii” (planetei noastre asta i-ar lipsi)– recenziaGraham Green → „Omul nostru din Havana”– recenziaToby Green → „Inchiziția – O istorie a terorii în secolele al XV-lea – al XVIII-lea”– recenziaElizabeth Kolbert → „A 6-a extincție – O istorie nenaturală a Pământului”– recenziaSvetlana Aleksievici → „Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supraviețuitorilor”– recenzia