Paradoxuri ale colectivului

Aceasta este partea 55 din totalul de 67 articole ale seriei Incerto
0
(0)

Partea și întregul

„Comportamentul mediu al participantului pe piață nu ne permite să înțelegem comportamentul general al pieței.”

Este aceeași veșnică problemă a părților și întregului. Venind din lumea financiară a bursei, Taleb preferă să exemplifice prin trimitere la piață, dar face ulterior și generalizarea necesară. În contextul în care „grupurile sunt unități de sine stătătoare” (deși personal cred că asta e doar o simplificare pedagogică),

Experimentele psihologice care vizează indivizi cu „predilecții” nu ne permit să înțelegem automat ansamblurile sau comportamentul colectiv, nici nu ne luminează în privința comportamentului grupurilor.

Caracteristicile grupului sunt influențate de scară. Cu cât crește dimensiunea grupului, cu atât se multiplică numărul interacțiunilor posibile, devenind tot mai greu, chiar disproporționat de greu, să înțelegem ce înseamnă macro în funcție de micro, sau să generalizăm pornind de la micro. În asta constă ceea ce se numește blestemul dimensionalității.

Și exemplele sunt date imediat:

Înțelegerea modului de funcționare a subcomponentelor creierului (a neuronilor, de exemplu) nu ne va permite niciodată să înțelegem cum funcționează creierul.

Înțelegerea structurii genetice a unei unități nu ne va permite niciodată să înțelegem comportamentul unității ca atare.

Și acestea nu reprezintă doar afirmarea unor opinii, ele reprezintă proprietăți dovedite matematic.

Piețe neinteligente

„Cu o structură adecvată a pieței, un grup de idioți determină o piață care funcționează bine.”

În general, strategii nu înțeleg (sau ignoră) că structura fundamentală a realității este mult mai importantă decât participanții.

Pentru o funcționare eficientă la nivelul colectivului, s-ar putea să fie nevoie de un oarecare comportament specific din partea individului (considerat „irațional” la prima vedere).

O afirmație de care ar trebui să țină seama „raționaliștii” ar suna așa:

Indivizii nu au nevoie să știe încotro se îndreaptă; piețele au.

Altfel spus, conducătorii (unei țări, de exemplu) ar trebui să se concentreze pe crearea unei bune structuri. Având asta la bază, oamenii se vor descurca bine.

(re)flexii

Având în vedere aceste aspecte (și altele, precum cele referitoare la via negativa) nu cumva oamenii ar trebui să ceară celor de la putere (și să-i voteze doar pe cei care anunță că se vor concentra doar pe) simplificarea și echilibrarea normelor de conviețuire (numite legi) pentru crearea unei structuri echilibrate? Pe fundalul unei astfel de structuri, indiferent de „inteligența” membrilor societății, lucrurile vor merge…

Deplasare în serie<< Intoleranța: câștig de cauză :: Controlul persoanei >>

Cum apreciați acest articol?

Eu îl consider de 5 ⭐️ (altfel nu-l scriam). Tu?

Total voturi: 0 :: Media evaluării: 0

Fără voturi, încă! Fii primul la evaluarea acestui articol.

Dacă ați găsit acest articol util...

Urmăriți-mă pe social media!

Regret dacă acest articol nu v-a fost util!

Permiteți-mi să-l îmbunătățesc!

Spuneți-mi cum pot îmbunătăți acest articol?




Lasă o urmă a trecerii tale pe aici. Un comentariu e binevenit!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.