O clarificare lingvistică: a corobora vs. a conexa

0
(0)

De mult prea multe ori, în scris sau verbal, la radio sau televiziuni (multe cu pretenții), oameni (cu pretenții) folosesc expresii de tipul:

Dar, coroborând cu faptul că există obiecte și accesorii de care o femeie nu s-ar despărți decât poate dacă ar fi moartă, care nu aparțin nici Luizei, nici Alexandrei

Avocat: Există cel puțin o a treia victimă a lui Gheorghe Dincă, dacă nu și a patra și așa mai departe

Coroborând datele, rezultă că, în acest an, austriecii s-au concentrat pe comerțul cu gaze din import, cumpărate ieftin și vândute intern scump.

Petrom închide o firmă

Coroborând acest document cu informațiile ce circulă în presa scrisă și în cea audio-vizuală, precum și cu repetatele declarații ale factorilor politici de la cel mai înalt nivel de decizie, dorim să vă aducem la cunoștință poziția noastră și să vă rugăm să luați în considerare susținerile de mai jos, atunci când veți decide.

Magistrații pensionari se ridică împotriva suprataxării veniturilor lor

N-am să mai insist cu alte exemple. De altfel, dacă suntem un pic atenți, vom observa permanent folosirea, uneori excesivă, a verbului „a corobora”, mai ales la forma lui gerunzială, cu scopul de a exprima o punere laolaltă a unor informații, stabilind diverse legături între acestea, pentru a ajunge la o anume concluzie.

Cu ani în urmă, am căutat semnificația acestui cuvânt în dicționare. Și hai să vedem ce ne spune DEX-ul că ar însemna verbul „a corobora”:

Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

  • corobora vt [At: HASDEU, I. C. 99 / Pzi: ~réz / E: lat corroborare, fr corroborer] 1 A întări. 2 A consolida. 3 A sprijini. 4 A confirma.
  • COROBORÁ, coroborez, vb. I. Tranz. (Livr.) A întări, a sprijini, a da putere, a consolida; a confirma. – Din fr. corroborer, lat. corroborare.
  • COROBORÁ, coroborez, vb. I. Tranz. A întări, a sprijini, a da putere, a consolida; a confirma. – Din fr. corroborer, lat. corroborare.
  • COROBORÁ, coroborez, vb. I. Tranz. A întări, a sprijini, a da putere. V. confirma. Textul vechi este coroborat de cel nou. ▭ Explicațiile date, coroborate prin elementarele încrucișări experimentale, n-au fost suficiente. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 9/4.
  • COROBORÁ vb. I. tr. A întări, a consolida; a sprijini. [< fr. corroborer, cf. lat. corroborare < cum – cu, robur – putere].
  • COROBORÁ vb. tr. a întări, a confirma, a sprijini. (< fr. corroborer, lat. corroborare)
  • A COROBORÁ ~éz tranz. (fapte, afirmații, ipoteze etc.) A susține ca fiind autentic; a adeveri; a confirma. /<fr. corroborer, lat. corroborare
  • coroborà v. 1. a face mai viguros, a fortifica organele; 2. fig. a sprijini, a confirma.
  • *coroboréz v. tr. (lat. coróboro, -áre, d. robur, putere. V. robust). Fortific, întăresc: laptele coroborează stomahu. Confirm: asta coroborează vorbele mele.

Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

  • coroborá (a ~) vb., ind. prez. 3 coroboreáză
  • coroborá vb., ind. prez. 1 sg. coroboréz, 3 sg. și pl. coroboreáză

Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

  • COROBORÁ vb. v. adeveri, arăta, atesta, certifica, confirma, demonstra, dovedi, întări, mărturisi, proba, sprijini, stabili, susține.
  • corobora vb. v. ADEVERI. ARĂTA. ATESTA. CERTIFICA. CONFIRMA. DEMONSTRA. DOVEDI. ÎNTĂRI. MĂRTURISI. PROBA. SPRIJINI. STABILI. SUSȚINE.

Ce se poate observa? Simplu spus, faptul că verbul a corobora nu are nici o legătură cu semnificația ce încearcă a i se da prin nefericite exprimări, așa cum rezultă din exemplele de mai sus și din multe alte situații din preajma vieții noastre cotidiene.

Și-atunci, ce-i de făcut, care ar fi termenul adecvat, care să exprime mai aproape de adevăr ceea ce se vrea spus prin folosirea incorectă a „coroborării”?

Pentru moment (cel puțin) am găsit mult mai adecvat termenul „a conexa”, pentru care același dexonline.ro ne precizează următoarele semnificații:

Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

  • conexa vt [At: DA / Pzi: ~xéz / E: conex] (Rar) A reuni lucruri sau chestiuni de aceeași natură.
  • CONEXÁ, conexez, vb. I. Tranz. (Rar) A lega împreună, a alătura, a grupa lucruri sau chestiuni de aceeași natură; a reuni. – Din conexiune.
  • CONEXÁ, conexez, vb. I. Tranz. A lega împreună, a alătura, a grupa lucruri sau chestiuni de aceeași natură; a reuni. – Din conexiune.
  • CONEXÁ, conexez, vb. I. Tranz. (Cu privire la două sau mai multe lucruri sau chestiuni de aceeași natură) A lega împreună, a reuni, a alătura. Tribunalul a conexat cele două dosare.
  • CONEXÁ vb. I. tr. A lega laolaltă, a alătura; a reuni. [Cf. lat. connexus].
  • CONEXÁ vb. tr. a lega laolaltă, a alătura; a asocia. (< conex)
  • A CONEXÁ ~éz tranz. (elemente concrete sau abstracte) A lega împreună; a uni; a împreuna. /Din conexiune
  • conéx, ~ă [At: GRECESCU, FL. 4 / V: ~nnéx / Pl: ~ecși, ~e / E: fr connexe, lat connexus] 1 a Care se găsește în legătură cu ceva. 2 a Care însoțește ceva. 3 a Care merge împreună cu ceva. 4 sn (Psh) Faptul primordial al vieții psihice, punctul său de plecare. 5 sn Legătură (strânsă).
  • CONÉX, -Ă, conecși, -xe, adj. Care se găsește în legătură cu ceva, care însoțește ceva, care merge împreună cu ceva. – Din fr. connexe, lat. connexus.
  • CONÉX, -Ă, conexi, -e, adj. Care se găsește în legătură cu ceva, care însoțește ceva, care merge împreună cu ceva. Chestiuni conexe.
  • CONÉX, -Ă adj. Care este în legătură cu ceva, care însoțește ceva. // s.n. (În psihologia structuralistă) Faptul primordial al vieții psihice, punctul său de plecare. [Pl. -ecși, -exe. / < fr. connexe, cf. lat. connexus].
  • CONÉX, -Ă adj. legat prin raporturi strânse. (< fr. connexe, lat. connexus)
  • CONÉX ~xă (~cși, ~xe) livr. Care este alăturat prin natura sa; legat prin ceva comun; adiacent; contiguu. Discipline ~xe. Profesii ~xe. /<fr. connexe, lat. connexus
  • conex a. care are legături strânse cu altceva: idei conexe.
  • *conéx, -ă adj. (lat. con-nexus. V. nex). Legat, unit: ideĭ conexe.
  • *conexéz v. tr. (d. lat. con-néctere, -nexum, a uni, după a-nexez). Leg, unesc: a conexa un capitul cu altu.

Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

  • conexá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 conexeáză
  • conexá vb., ind. prez. 1 sg. conexéz, 3 sg. și pl. conexeáză
  • conéx adj. m., pl. conécși; f. conéxă, pl. conéxe
  • conéx adj. m., pl. conécși; f. sg. conéxă, pl. conéxe

Este adevărat că stimabilul scriitor Radu Paraschivescu, în memorabilele ziceri ale „Pastilei de limbă” arată explicit confuzia dintre „a corobora” și „a corela”. Fără a-mi permite să intru în polemică cu atât de cunoscutul autor, fac totuși precizarea că mi se pare mai aproape de adevăratul sens ce se dorește a fi transmis de către sfertodocții ce folosesc (atât de) frecvent „coroborarea”…

Acestea fiind spuse, chiar sunt interesat de opinii pe acest subiect!

Cum apreciați acest articol?

Eu îl consider de 5 ⭐️ (altfel nu-l scriam). Tu?

Total voturi: 0 :: Media evaluării: 0

Fără voturi, încă! Fii primul la evaluarea acestui articol.

Dacă ați găsit acest articol util...

Urmăriți-mă pe social media!

Regret dacă acest articol nu v-a fost util!

Permiteți-mi să-l îmbunătățesc!

Spuneți-mi cum pot îmbunătăți acest articol?




Lasă o urmă a trecerii tale pe aici. Un comentariu e binevenit!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.