Viaţa constă din celule vii. În interiorul fiecărei celule se află ADN-ul care este imprimat cu codul genetic ce controlează fiecare aspect al corpului nostru fi zic. Codul genetic controlează dezvoltarea celulelor şi producerea de proteine în interiorul celulelor. Proteinele determină structurarea celulei şi iau parte la procesele chimice care se combină cu hrana, producând energie şi alte componente necesare celulelor pentru a se automultiplica.

Organismul descompune alimentele pe care le consumăm şi captează moleculele simple şi componentele energetice, pe care le distribuie apoi celulelor. Acest proces de descompunere a hranei în elementele ei constitutive şi selectarea moleculelor corespunzătoare, reprezintă codul chimic pe care îl recunoaşte corpul fizic. Toate reacţiile chimice din celule sunt controlate de oscilaţii electromagnetice, pulsaţii, vibraţii sau frecvenţele de vibraţie ale atomilor şi substanţelor care se află în compoziţia lor. Acesta este codul frecvenţelor tuturor atomilor, moleculelor, celulelor şi al componentelor oricărui organism viu. Întreaga materie fi zică vibrează energetic la un anumit nivel cu rata vibraţiei, care este specifică fiecărui material la fel cum şi codul genetic este specific corpului fizic.

Corpul utilizează în procesele sale doar anumite molecule organice. Codurile de frecvenţe unice ale acestor molecule organice servesc ca şi comutatoare mecanice şi regulatori pentru organismele vii. În fiecare zonă a corpului în care are loc o potrivire a frecvenţelor de rezonanţă care se activează acolo, se va genera rezonanţa, iar atunci când codul lor unic este recunoscut, vor fi absorbite doar moleculele corespunzătoare. Toate celulele şi grupurile de celule îşi au propriile frecvenţe de rezonanţă, imprimate în structura lor, cu schimburi energetice ce au loc la suprafaţa membranei fiecărei celule.

Întreaga materie fizică este compusă din sisteme în mişcare, până la cel mai mic atom şi nivel subatomic. Totul în întreaga creaţie este compus din aceleaşi elemente de bază, dar în combinaţiile lor unice ele poartă amprenta individuală a propriei lor frecvenţe de rezonanţă. Când frecvenţa naturală a vibraţiei unei substanţe întâlneşte o altă sursă de energie care vibrează cu aceeaşi frecvenţă, va avea loc un transfer de energie între cele două, care se manifestă printr-o reacţie biologică. Materialul rezonant este cuplat sau unit cu sursa de energie, care după aceea influenţează direct materialul ţintă. Acest proces va ajuta la explicarea fenomenului în care unele dintre noile tehnologii descrise în această carte operează atunci când asupra oamenilor sunt direcţionate anumite forme de energie.

Frecvenţa de rezonanţă a unei substanţe este definită ca fiind rata vibraţiei în condiţii naturale şi normale. Când un material este activat de interacţiunea cu o altă sursă de energie care vibrează cu aceeaşi frecvenţă de rezonanţă, va apărea un răspuns mult mai puternic şi mai intens. Dacă energia este modulată sub forma unor pulsuri în substanţă, se poate obţine o modificare semnificativă în codurile corpului uman, şi de aceea rezonanţa este o parte atât de importantă a oricărei discuţii pe această temă. Rezonanţa este una dintre cheile fundamentale în construirea unei punţi între ştiinţa fizicii materialelor şi chimia organică, punte care ne va conduce la cele mai mari descoperiri în domeniul ştiinţei medicale din secolul XXI.

O altă descoperire importantă în electronică, dar şi în psihologie, au fost cristalele lichide. În circuitele electronice, aceste tipuri de cristale răspund la unele energii, astfel încât ele pot trece de la transparenţă la opacitate sau îşi pot schimba caracterul în alte moduri. În fiinţele vii, cristalele lichide există, de asemenea, sub formă de molecule organice şi ele au atât caracteristicile specifice lichidelor, cât şi caracteristici ale solidelor.

În interiorul şi în exteriorul fiecărei celule se găsesc molecule formate din cristale organice lichide, care rezonează cu orice sursă de energie exterioară atunci când frecvenţele de rezonanţă coincid. Ele vor începe să vibreze pe nivele energetice din ce în ce mai înalte, când este introdusă o sursă exterioară; la fel ca în electronică, atunci când o staţie radio emiţătoare şi un receptor sunt pe aceeaşi frecvenţă. Un alt exemplu este acela când un cântăreţ atinge o anumită notă muzicală. O substanţă, în cazul nostru un pahar din sticlă, începe să vibreze în armonie cu frecvenţa de rezonanţă a cântăreţului la un nivel energetic suficient de ridicat, încât acesta va cauza spargerea paharului. De asemenea, încărcătura energetică interioară şi exterioară a celulelor poate fi manipulată în diverse moduri, pentru a schimba starea cristalelor lichide, ca un fel de microcircuite vii.

Toate procesele care construiesc şi distrug celulele şi echilibrul chimic al corpului sunt controlate de oscilaţiile electromagnetice. Procesele metabolice sunt procese care pot fi influenţate prin aplicarea unor surse de energie de putere joasă, atunci când au aceleaşi coduri de frecvenţe. Când legile fizicii sunt aplicate elementelor componente care formează corpul uman, încep să apară seturi de posibilităţi mult diferite. Manipularea codurilor de frecvenţe ale fiinţelor vii pot produce schimbări ale acestora într-un mod mai direct şi mult mai puternic decât substanţele chimice, deoarece sistemul de livrare este mai precis şi afectează doar materialele ţintă, elementele, moleculele, celulele, organele etc.

Câmpurile electromagnetice pot fi introduse şi focalizate cu aparate exterioare corpului uman, asupra oricăror substanţe din corpul respectiv. Spectrul electromagnetic cuprinde de la frecvenţe ultra-joase, care au sub o fracţiune de pulsaţie pe secundă, până la frecvenţe semnificativ mai înalte, incluzând undele radio, lumina, microundele, razele-X, razele cosmice ş.a.m.d. Oricare dintre acestea pot fi manipulate, având efecte semnificative asupra fiinţelor vii. Nivelele energetice sunt, în multe cazuri, mult mai scăzute decât nivelele de fundal normale ale radiaţiei terestre, dar semnalele pământului nu sunt semnale coerente, ritmice care pot fi înţelese de ființele umane la un nivel intensificat. Aceste semnale naturale sunt aleatoare şi în general nu sunt coerente sau ritmice, în acelaşi mod în care sunt alte semnale biologice active. Nu sugerăm prin aceasta că alte cicluri telurice sau schimburi energetice nu afectează viaţa, lucru care bineînţeles se petrece. Noi vorbim aici despre surse specifice de energie cu suficientă putere şi capacitate de semnalizare, care să afecteze frecvenţa de rezonanţă a oricărei substanţe.

Ceea ce se petrece când un câmp electromagnetic este în rezonanţă cu o moleculă biologică este că acel tip de moleculă va experimenta un schimb de energie prin intermediul inducerii unui fascicul de electroni şi al cuplării electromagnetice. Cercetători precum dr. Ross Adey, care va fi prezentat în paginile următoare, precum şi alţii, au arătat faptul că celulele corpului sunt ca nişte filtre sau radiouri care recunosc doar un semnal electromagnetic corespunzător ce se potriveşte cu al lor. Cuplajul electromagnetic permite crearea controlată a unor „efecte specifice” asupra oricărui aspect al unei fiinţe vii. Odată decodificate, înţelegerea codurilor de frecvenţe ale corpului, creierului şi minţii poate fi aplicată asupra oamenilor, folosind la vindecarea intruziunilor virale şi bacteriene, la reglarea proceselor chimice şi metabolice din corp, la inducerea transferurilor informaţionale care pot altera percepţiile la nivelul creierului.

Când fiinţele vii sunt, de asemenea, asimilate cu niște nanocircuite biofizice vii complexe şi se aplică legile fizicii, întotdeauna rezultatele care vor urma vor fi unele specifice. Există principiul inducţiei electromagnetice, în care într-un material conductor se poate induce un curent electric, doar prin mişcarea unui magnet de-a lungul respectivului material. De asemenea, se poate măsura câmpul magnetic creat atunci când un curent trece printr-un material conductor. Un transformator este un dispozitiv care transferă energia electrică de la un circuit electric la altul prin intermediul inducţiei magnetice, în timp ce frecvenţa rămâne constantă. De asemenea, inducţia este şi metoda de transfer a energiei în fiinţele vii.

Un alt considerent luat în calcul a fost şi observarea unor câmpuri magnetice slabe în corpul uman şi în alte fiinţe vii. În descrierea unor observaţii despre fiinţele vii, am început deja să auzim cuvinte de genul câmpuri biomagnetice. Auzim, de asemenea, discuţii în cercurile ştiinţifice despre curgerea prin corpul uman, prin sistemul nostru nervos, a curenţilor bioelectrici. Doar cu câţiva ani înainte, marea majoritate a comunităţii ştiinţifice a înţeles şi acceptat modelul „chimic” şi „biochimic” al fiinţelor vii şi, în general, a ignorat importanţa fizicii de bază.

Ştiinţa fizicii corpului uman sau biofizica nu include doar curenţii electrici din corp, ci și câmpurile magnetice care sunt produse de aceşti curenţi. Un curent electric şi un câmp magnetic merg mână în mână, pentru că unul nu poate exista fără celălalt. Chiar mai important, dacă se acţionează asupra unuia, şi celălalt va fi influenţat în aceeaşi proporţie. Câmpurile magnetice au fost detectate în corpul uman abia în 1963, când cercetătorii de la Universitatea din Siracuza au măsurat câmpul magnetic al inimii ca fiind o milionime din puterea câmpului magnetic terestru. În 1971, a fost dezvoltat un echipament nou care poate măsura câmpul magnetic al creierului uman şi s-a descoperit că este de 100 de ori mai slab decât cel al inimii sau de 100 de milioane de ori mai slab decât câmpul magnetic al Pământului. Acestea şi alte observaţii noi au fost adăugate ştiinţei. Domeniul biofizicii este cel mai avansat domeniu al ştiinţei, de la care ne parvin cele mai interesante descoperiri epocale ce se bazează pe înţelegerea crescândă a noilor concepte.

La câţiva ani după colapsul Uniunii Sovietice din 1990, am avut oportunitatea de a-l cunoaşte pe dr. Alexander Kaivarainen, fostul director al Academiei U.R.S.S. de Ştiinţe, Departamentul de Biofizică. Aceste idei erau subiecte cu care el era deja familiarizat şi care erau confirmate şi de cercetările lui. Conceptele acestea, aşa cum ele sunt aplicate în lume, nu sunt noi şi sunt discutate în cercurile ştiinţifice din întreaga lume. Un alt prieten, până la moartea sa cu câţiva ani în urmă, dr. Reijo Mäkelä, cercetător finlandez şi medic practicant, a demonstrat unele aspecte fundamentale din domeniul biofizicii aplicate. Unul dintre ele este şi ideea de a crea sisteme de livrare care să folosească principiile demonstrate teoretic de invenţiile practice. Prin aplicarea principiilor biofizicii, care de cele mai multe ori nu sunt bine înţelese, în dispozitivele practice ale acupuncturii electro-laser, dr. Reijo Mäkelä a fost un pionier în stabilirea unor metode de îmbunătăţire a sănătăţii, stimulând și cercetările în domeniile adiacente. După moartea lui, munca a fost continuată de către fiica sa, dr. Anu Mäkelä, ale cărei cercetări independente şi totodată impresionante în biofizica aplicată produc rezultate incredibile. Aceste persoane au reuşit să izoleze multe dintre codurile de frecvenţe vindecătoare ale corpului uman şi, ceea ce este și mai important, rezultatele lor se adaugă la domeniul aflat într-o creştere remarcabilă, acela al practicii medicale avansate, ce urmăreşte să obţină diagnoza şi tratamentul numeroaselor boli actuale.

Este bine cunoscut faptul că frecvenţele înalte ale câmpurilor electromagnetice sau radiaţiile ionizante pot cauza încălzirea, ionizarea şi distrugerea ţesuturilor vii. Ceea ce s-a descoperit şi acum se înţelege mai bine este faptul că energia subtilă a corpului este mult mai complexă și mai interesantă decât părea la o analiză superficială. La aceste nivele joase de energie, sau la nivelul radiaţiilor ne-ionizante, se găsesc efectele rezonanţei cu codurile de frecvenţe. „Motoarele” lucrurilor vii se află la nivelul transferurilor energetice subtile dintre materiale. Ştiinţa se focalizează tot mai mult asupra acestor surse subtile care semnalează curgerile de energie prin corp, la polul opus faţă de focalizarea tradiţională asupra radiaţiilor ionizante, care sunt mult mai puternice şi care fac parte totuși dintr-un domeniu de cercetare ce încă se dezvoltă.

Înţelegerea modului în care corpul reacţionează la diverse energii a fost, de asemenea, cercetat şi astfel s-a determinat că reacţiile obţinute sunt specifice frecvenţelor proceselor biologice. Prin înţelegerea unei reacţii specifice unei anumite frecvenţe, putem crea semnale din exteriorul corpului, care vor fi ignorate şi filtrate de materia biologică ce nu este vizată, în timp ce respectivele semnale pot avea efecte dramatice atunci când codurile de frecvenţe specifice se potrivesc cu procesele sau componentele biologice ţintă. Aceste coduri sunt cheia care îi va ajuta pe savanţi să treacă de la modelele parţial greşite despre sănătate la cele moderne din ziua de astăzi. Transferul de la un model chimic despre sănătate bazat pe substanţele farmaceutice la o ştiinţă bazată pe energie, va ajuta la evitarea numeroaselor efecte secundare ale medicamentelor şi a introducerii de substanţe toxice în corp, care de cele mai multe ori duc la distrugerea definitivă a unor organe.