Flămânzi, 1907

Cercetători ai arhivelor istorice, scot la lumină adevăruri nespuse… Iată ce ne reliefează Alex Mihai Stoenescu despre răscoala din 1907:

Aspectul legendar al mişcărilor ţărăneşti declanşate din satul Flămânzi în 1907 a fost potenţat de propaganda comunistă în scopuri doctrinare şi populiste, evitându-se implicarea componentei etnice a acestui eveniment violent, care ducea inevitabil la evrei. Iată câteva extrase din raportul prefectului de Botoşani, Văsescu:

În ziua de 15 februarie ac. am primit o notă telefonică de la Inspectorul comunal din plasa Hîrlău, prin care îmi comunică că locuitorii din comuna Flămînzi, Frumuşica şi Rădeni s-au răsculat în contra arendaşilor respectivi, cerînd să se depue la Primărie contractele de angajamente agricole ce nu fusese depuse pînă atuncea, cu toate recomandațiile făcute de mine. Am dispus trimiterea a 20 geandarmi în localităţile sus citate şi în ziua de 16 a.c. împreună cu dl Procuror local am păşit în localitate spre a ancheta, în comuna Flămînzi, la reşedinţa comunei, am găsit vreo 400 locuitori. La întrebarea ce le-am făcut de ce se agită şi ce caută în număr aşa de mare la Primărie mi-au răspuns: Dl. Mocni Fischer, actualul arendaş al moşiei Flămînzi, pe cînd se afla în proces cu Berman luster, care şi el lucra în arendă moşia de la proprietarul, prinţul D. Sturdza, a pus pe fratele său Avram Fischer şi pe administratorul său Gh. Constantinescu de ne-a făgăduit că ne va da falcea de pâmînt cu 25 lei şi falcea de imaş cu 15 lei, că vom fi bine trataţi de administraţie şi ne va îndeplini nevoile noastre, ademenindu-ne cu rachiu şi vin pentru a stărui şi noi pe lîngă proprietarul moşiei D. Sturdza de a-i da lui moşia. Asemenea promisiune şi asemenea mijloace a întrebuinţat şi Berman luster pe lîngă noi. Astăzi ne vedem în ajunul timpului de pus plugul pentru primăvară, fără contract de învoială pe la anul viitor, fără să ştim unde vom putea semăna popuşoii noştri de hrană şi unde vom putea paşte vitele noastre. Şi cînd ne-am adresat Administratorului moşiei, G. Constantinescu, el ne-a spus că timpurile de promisiuni au trecut, că acum Dl Mocni Fischer a luat în arendă moşia, că a fost obligat să deie despăgubire un milion lui Berman luster şi că acest milion cine are să-i plătească decît ţăranii /… / Vedeţi, domnule ministru, ce mijloace întrebuinţează aceşti jidani pentru a specula şi înfricoşa pe bieţii locuitori. Locuitorii cer ca să vie singurul proprietar să agriculteze moşia, căci cu arendaşul acesta nu mai pot trăi, că i-a sărăcit complectamente”.

Motivul a fost, aşadar, dorinţa de emancipare a arendaşului, încercarea sa de a înfrânge legea şi a deveni proprietar de pământ. Jandarmeria Botoşani raporta la 23 februarie 1907: „Locuitorii din comunele Frumuşica, Flămînzi, Rădeni şi Deleni iar sînt agitaţi pentru terenurile agricole cu arendaşii de origină evrei, pentru care Domnul Prefect al Judeţului, avînd în vedere aceste agitaţii, a cerut Ministerului de Interne să dispună a se trimite de către Compania Ilfov un număr de 30 geandarmi cu un ofiţer pentru care eu anume raportez: Comandant Comp.
Botoşani, maiorul Vasilescu”.

Prefectul revine cu un raport adresat ministrului de interne: „Răspund telegr. M. 9 791. Mai mulţi locuitori din Deleni s-au prezentat la casele lui Ițic Aronovici, Leib Ițic, Moisa, cerindu-le a se muta din comună, căci lor nu le trebuie dughengii jidani, prevenindu-i că, dacă nu se vor muta de bună voie, îi vor muta ei singuri, punîndu-le la dispoziţie carele necesare fără plată; alte ameninţări nu le-au făcut şi nici nu i-au maltratat, nici furat, aceste fapte s-au constatat de însuşi directorul prefecturii care cu ocazia recrutării, se află în Hîrlău”.

Ulterior, răscoala a luat amploare, dezvoltându-se în teritoriu din motive strict sociale şi economice, cu toate că atitudini antisemite, ca parte a conflictului social, au mai fost înregistrate pe o fâşie lungă de moşii administrate de arendaşi evrei, din nordul Moldovei până la Galaţi. Dezvăluirea hărţii reale a administraţiei agricole conduse de evrei pe o suprafaţă imensă a declanşat o reacție în Parlament, unde situația a luat proporţiile unei duble ameninţări: ţărăneşti şi semite. Titu Maiorescu însă găsea cauzele răscoalei într-o gravă greşeală politică petrecută în 1898, atunci când ministrul-prezident Sturdza a încheiat o alianţă electorală la Iaşi cu grupul socialist „mic la număr, dar primejdios prin fermentul de agitări ţărăneşti”.

Titu Maiorescu sugerează o legătură între evrei şi grupările socialiste, cu toate că scopurile erau divergente şi este cel puțin ciudat ca persoane care se luptau să devină proprietari aderau la ideologii de stânga! Aici se atinge poate unul din acele puncte foarte sensibile ale „problemei evreieşti”, deoarece ideea opresiunii, invocată de unii analişti evrei drept cauză a aderenţei la socialism a conaţionalilor lor, mi se pare inoperantă atât timp cât esenţa luptei pentru drepturi era proprietatea, subiect aflat în socialism într-o poziție opusă aspiraţiilor minorităţii evreieşti. Unii analişti văd o apropiere între religia evreilor şi ideea comunitară, extrasă din Vechiul Testament şi adoptată de ideologii evrei ai secolului al XlX-lea:

Legea mozaică, operă a unor utopişti exaltaţi şi posedaţi de un puternic ideal socialist, cei mai puțin politici dintre oameni, era, ca şi islamul, exclusivă unei societăţi civile paralele cu societatea religioasă /…/ Destinul poporului evreu nu era să constituie o naţionalitate separată; acest popor visează întotdeauna ceva internaţional”.

Eu văd mai degrabă o comunitate lipsită de drepturi şi, în consecinţă, o pradă uşoară pentru propaganda comunistă. Acolo unde au existat reacţii la prezenţa lor, s-a accelerat şi procesul de adopţie de către evrei a ideilor utopice. Lipsa unei patrii şi drama permanentului exil au dat în Estul Europei speranţa unei lumi a egalităţii, cu toate că şi comunităţile Vestului au cunoscut acelaşi miraj. Dar acolo, statele erau foarte puternice.

Alex Mihai Stoenescu: „Armata, Mareșalul și evreii

Cum apreciați acest articol?

Eu îl consider de 5 ⭐️ (altfel nu-l scriam). Tu?

Media evaluării / 5. Număr voturi:

Dacă ați găsit acest articol util...

Urmăriți-mă pe social media!

Regret dacă acest articol nu v-a fost util!

Permiteți-mi să-l îmbunătățesc!




Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.