În condiții de neliniaritate, simplele afirmații de tip „dăunător” sau „benefic” nu mai funcționează, balanța fiind înclinată de dozaj…

Medicina de tip „fă neapărat ceva”

Exemplificând prin propriul caz al prezentării la medic ca urmare a spargerii nasului și primirii sfatului de a aplica comprese de gheață, Taleb ne oferă exemplul erorii intervenționismului… Fără dovezi că un astfel de tratament ar avea efectul dorit, din simpla nevoie de a „face ceva”, orice, întreaga istorie a medicinei (și a altor domenii practice) e marcată de faptul că multe lucruri pe care profesioniștii le credeau adevărate nu erau susținute de dovezi empirice.

Un prim principiu al iatrogeniei

Daunele ar trebui căutate undeva în viitor. Exemplu la îndemână este cazul lipidelor trans inventate de oameni care au crezut că pot face ceva mai bun decât poate natura. După ce oamenii au consumat milioane de ani grăsimea animală, dintr-o dată a apărut spaima de lipidele „saturate”. Azi, lipidele trans sunt deja interzise pe scară largă, deoarece a apărut dovada că omoară oameni! Un alt exemplu este cel al medicamentului numit Thalidomide, creat pentru diminuarea grețurilor femeilor însărcinate. S-a dovedit ulterior că el duce la mutații ale copiilor. Și asta, ca să nu mai vorbim despre Diethylstilbestrol, ce afecta fetusul și producea cancer ginecologic la fete. În ambele cazuri, dauna a apărut după ani de zile, deși inițial beneficiile păreau evidente și imediate.

Al doilea principiu al iatrogeniei (neliniaritatea reacției)

Tratamentul medical ar trebui concentrat spre cazurile mai grave, în care incertitudinea ar putea fi de ajutor. Beneficiile tratamentului sunt convexe în raport cu starea pacientului, ele crescând disproporționat, accelerat cu cât starea e mai gravă.

E vorba de ignorarea riscului ascuns, cel care se va manifesta odată și odată, fără a-i cunoaște deocamdată consecințele…

Tendința noastră de a considera natura „liniară”, ne face să apreciem și riscurile ca fiind liniare, ceea ce desigur înseamnă fie subestimare, fie supraestimare. În plus, „companiile farmaceutice trăiesc sub presiunea financiară de a găsi boli în rândul unor categorii din ce în ce mai sănătoase de oameni, susținând reclasificarea afecțiunilor și trucuri bine gândite pentru vânzări, pentru a-i face pe medici să prescrie medicamente în exces”. Cam câte reclame la medicamente vedem zilnic la televizor? Industria farmaceutică mizează pe intervenționismul medicilor. Și dacă-i mai și „stimulează” financiar, pe fondul unui „analfabetism” medical generalizat al populației, ce rezultate așteptăm?

Îngroparea dovezilor

cauza inducerii în eroare a oamenilor de către Big Pharma? Totdeauna, succesele au fost afișate cu mândrie, în vreme ce greșelile au fost adânc îngropate.

Povestea curcanilor, o istorie repetitivă

Lista încercărilor de a fi mai deștepți ca natura e lungă și continuă să crească…

• Medicamentele pe bază de statine „vor” să diminueze nivelul colesterolului din sânge, în condițiile în care administrarea lor încalcă primul principiu al iatrogeniei (răul nevăzut); situația e agravată de favorizarea intervenției de către sistemul juridic: medicii sunt obligați să le prescrie, riscând altfel să fie acuzat de neglijență dacă pacientul ar face un infarct.
• Chirurgia a avut un palmares mai bun decât medicina generalistă, ea producând rezultate vizibile, fiind greu de spus că Natura ar fi obținut rezultate mai bune.
• Antibioticele ajută de multe ori mutații ale microbilor, cu creșterea rezistenței lor la antibiotice, în paralel cu afectarea sistemului imunitar al omului. Practic, se transferă antifragilitate dinspre corpul tău spre agentul patogen. Antibioticile ar trebui folosite doar când beneficiile sunt mari.

Opaca logică a naturii

Craig Verner s-a implicat în crearea vieții artificiale: „Crearea unei celule bacteriene controlate printr-un genom sintetizat chimic”.

Ceea ce ne spune Taleb este faptul că, deoarece noi înțelegem riscurile doar după producerea dramei (și chiar și atunci continuăm greșeala), n-ar fi de dorit ca oamenii să primească astfel de jucării explozive, precum cea care ar permite crearea vieții.

Vinovat sau nu

Similar cu dihotomia justiției (nevinovat până la proba contrarie versus vinovat până la proba contrarie), ar trebui să asumăm că ceea ce face Mama Natură e riguros până când nu se dovedește altfel, iar ceea ce fac oamenii și știința e imperfect până la dovada contrarie.

Natura a generat un mecanism pe baza căruia la scară mică lucrurile se strică tot timpul, obiectivul fiind evitarea catastrofelor generalizate la scară mare.

Atenție: termenul grec pharmakon este ambiguu, el însemna atât „otravă”, cât și „remediu”…

Cum să tratezi medicamentos o juma’ de populație

Confundând variabilitatea aleatorie cu informația, se ajunge ușor la intervenție. Măsurarea tensiunii arteriale cu un aparat (posibil cu erori) într-un moment al zilei, e posibil să constați valori „anormale”. Dacă te-apuci de medicamente pe baza acestei „informații”, nu pare a fi un lucru înțelept. Tratamentele inutile vor micșora speranța de viață.

Dacă acestei erori i se suprapune dorința de profit a marilor producători de medicamente, ne mai miră faptul că se ajunge la consumul exagerat de medicamente.