În discuție: „Povestea înrobirii tale”

întreaga serie de articole

E scurt. Foarte scurt. Documentarul „Povestea înrobirii tale” nu ne risipește timpul, concentrându-se pe esențe.

Subtitrarea

Aceasta este povestea înrobirii tale, cum s-a produs și cum te-ai putea elibera, într-un final.

Ca toate animalele, oamenii doresc să domine și să exploateze resursele din jurul lor. La început am vânat, am pescuit și am consumat ce oferea natura, dar, apoi, ceva magic și teribil s-a întâmplat cu mințile noastre.

Am devenit singurii dintre animale, înspăimântați de moarte și de viitoare pierderi. Și aceasta a fost începutul unei mari tragedii și chiar a unei oportunități și mai mari. Vedeți, atunci când ni s-a făcut frică de moarte, de rănire și de încarcerare, am devenit controlabili și, ca atare, valoroși, într-un mod în care nici o altă resursă nu ar putea fi vreodată. Cele mai mari resurse ce pot fi controlate de om nu sunt resursele naturale, sau uneltele, sau animalele, sau pământul, ci alte ființe umane. Puteți speria un animal, deoarece animalele se tem de durerea de moment, dar nu puteți speria un animal cu pierderea libertății, cu tortura sau încarcerarea în viitor, deoarece animalele nu prea au noțiunea de „mâine”.  Nu poți amenința o vacă cu tortura sau o oaie cu moartea, nu poți scoate sabia la un pom pentru a-l amenința să producă mai multe fructe și nu poți arăta torța unui câmp pentru a-i cere mai mult grâu. Nu poți obține mai multe ouă amenințând o găină, dar poți face un om să-ți dea ouăle lui, amenințându-l.

Această „cultivare a oamenilor” a fost cea mai profitabilă și distructivă ocupație, de-a lungul istoriei și, acum, ajunge la apogeul său distructiv.

Societatea umană nu poate fi înțeleasă rațional, până nu este văzută așa cum este: o serie de ferme, în care fermierii umani dețin șepteluri umane.  Unii oameni devin derutați, deoarece guvernele oferă asistență medicală și apă și educație și drumuri, și, astfel, ne imaginăm că există ceva „binevoitor” la mijloc. Nimic n-ar putea fi mai departe de realitate. Și fermierii le oferă asistență medicală și irigații și dresaj animalelor lor. Unii oameni devin confuzi deoarece ne sunt permise anumite libertăți și, astfel, își imaginează că guvernele ne „protejează” drepturile. Dar și fermierii își plantează culturile respectând anumite distanțe, pentru a crește productivitatea acestora și alocă anumitor animale mai mult „spațiu” sau un grajd mai mare, dacă asta înseamnă că ele vor produce mai multă carne și lapte.

În țara voastră… care este o „fermă de taxe”, fermierii voștri acordă anumite libertăți, nu pentru că le pasă de libertățile voastre, ci pentru că vor să le crească profiturile.

Ai început să vezi natura cuștii în care te-ai născut?

Au existat patru etape majore ale „fermei umane”.

Prima fază, în Egiptul antic, a fost de constrângere umană, directă și brutală. Trupurile umane erau controlate, dar productivitatea creativă a minții umane a rămas în afara influenței biciului, pumnului sau a lanțurilor. Sclavii au rămas foarte neproductivi, iar resursele necesare pentru a-i controla erau enorme. A doua fază a fost „modelul roman”, în care sclavilor le-au fost acordate anumite libertăți, pentru ingeniozitate și creativitate, fapt ce le-a sporit productivitatea. Acest lucru a crescut averea Romei și, astfel, veniturile din taxe ale guvernului roman și, cu această bogăție suplimentară, Roma a devenit un imperiu, distrugând libertățile economice care îi alimentau puterea… și s-a prăbușit. Sunt sigur că acest lucru nu vi se pare complet necunoscut. După colapsul „modelului roman”, cel „feudal” a introdus conceptul de „proprietar de șeptel” și impozitarea. În loc să le dețină direct, țăranii cultivau terenuri pe care le puteau păstra, atâta timp cât îi plăteau pe despoții locali. Acest model s-a prăbușit într-un final din cauza subdivizării continue a terenului productiv  și a fost distrus în timpul „mișcării de îngrădire” atunci când terenurile au fuzionat și sute de mii de țărani au fost scoși de pe pământurile lor strămoșești, deoarece noile tehnologii agricole au făcut fermele mari mai productive, cu mai puțini oameni. Productivitatea sporită din Evul Mediu târziu a creat excesul de alimente necesar extinderii satelor și orașelor, care, la rândul lui a dat naștere „modelului democratic modern” al deținerii de oameni. Deoarece țăranii strămutați au potopit orașele, un stoc uriaș de capital uman ieftin a devenit accesibil noilor industriași și clasei conducătoare de „fermieri umani” care au realizat rapid că ar putea face mai mulți bani dacă și-ar lăsa „animalele” să-și aleagă singure ocupația.

În cadrul „modelului democrat”, deținerea de sclavi a fost înlocuită cu cu modelul mafiot. Mafia rareori deține afacerile în mod direct, mai degrabă trimițându-și bătăușii lunar, pentru a fura de la proprietarii afacerilor. Acum, aveți dreptul de a vă alege propria ocupație, și, astfel, taxele pe care le plătiți stăpânilor voștri.

Prețuiți acest moment, copii, fiindcă e momentul când mai puteți alege, el trece repede. Când ești adolescent crezi că poți face orice, și chiar așa este! La 20 de ani e o ceață, la 30 îți întreții familia și faci ceva bani și gândești: «Unde e vârsta de 20 de ani?!». La 40 de ani îți crește burta și încă o bărbie, muzica devine prea gălăgioasă, una dintre prietenele tale de liceu devine bunică. La 50 de ani vei avea o operație minoră, o vei numi „procedură”, dar e operație. La 60 vei face o operație majoră, muzica-i tot mai tare, dar nu contează, fiindcă n-o mai auzi. La 70 te pensionezi cu soția, la Fort Lauderdale, începi să iei cina la ora două după-amiaza, prânzul pe la 10, dejunul c-o noapte înainte. Apoi, petreci tot timpul prin mall-uri, căutând iaurtul perfect, mormăind: «De ce nu mă sună copiii?» La 80 faci apoplexie și ești îngrijit de asistenta jamaicană, nesuferită soției tale, dar tu-i spui „mamă”. Aveți întrebări?

Puținele voastre libertăți sunt menținute deoarece sunt profitabile pentru proprietarii voștri. Marea provocare a „modelului democrat” este faptul că creșterea bogăției și a libertății ne amenință „fermierii”! Clasele dominante profitau inițial de relativele piețe libere, capitaluri și muncă, dar cum „animalele” lor se obișnuiau tot mai mult cu libertatea și creșterea averii, ele au început să se întrebe de ce-ar mai avea nevoie de „conducători”? Ei bine, nimeni n-a spus vreodată că „ferma umană” e o treabă ușoară!

Menținerea impozitării sigure a „șeptelului” de către clasele dominante este un proces în trei faze.

Prima fază este de a îndoctrina tinerii prin intermediul „educației” guvernamentale. Crescând bogăția țărilor democrate, școlile guvernului au fost manipulate universal pentru a controla gândurile și sufletele „șeptelului”.

A doua fază e de a întoarce cetățenii unul împotriva celuilalt, prin crearea de „animale dependente”. Este foarte dificil să conduci oamenii direct, prin folosirea forței și, unde se poate realiza, rămân extrem de neproductivi, precum putem vedea în Coreea de Nord. Oamenii nu se reproduc bine și nu sunt eficienți în captivitate directă. Aaa, dar dacă oamenii cred că sunt „liberi”, atunci ei vor produce mult mai mult pentru fermierii lor. Cel mai bun mod de a menține această iluzie de libertate este de a pune o parte din „șeptel” pe statul de plată al fermierului. Aceste „animale”, ce devin dependente de ierarhia existentă, vor ataca orice alte „animale” care atrag atenția asupra violenței, ipocriziei și a imoralității proprietății umane.

Ofițerii îl pun cu fața la sol, un ofițer stând pe capul lui, al doilea pe spatele lui și al treilea în picioare, în apropiere. Se pare că a fost o luptă scurtă. Apoi, un ofițer veteran, cu doi ani vechime, se ridică, își scoate arma și trage.

Libertatea este sclavie și… sclavia este libertate.

Dacă poți face „animalele” să se atace reciproc, ori de câte ori cineva atrage atenția asupra situației lor reale, atunci nu trebuie să consumi prea multe resurse pentru a le controla în mod direct. Acele „animale” care devin dependente de falsa bunăvoință a „fermierului” se vor opune violent oricărei contestări a moralității proprietății umane, iar clasele intelectuale și artistice, dependente pe veci de fermieri, vor spune oricărui individ care solicită eliberarea din sclavie: «Îți vei vătăma tovarășul animal!» „Animalele” sunt astfel ținute închise prin transferul responsabilității morale de la caracterul distructiv al sistemului violent la cei care solicită libertate.

A treia fază este de a inventa amenințări externe continue, astfel încât „animalele speriate” să se agațe de „protecția fermierilor”.

Acest sistem de „fermă umană” se apropie acum de sfârșit. Teribilele tragedii ale sistemelor economice occidentale moderne au avut loc nu în pofida, ci din cauza libertăților economice anterioare. Creșterea masivă a bogăției vestului pe parcursul secolului XIX a fost rezultatul libertăților economice și tocmai această acumulare de bogăție a fost cea care a alimentat mărimea și puterea statală. Ori de câte ori „animalele” devin mai productive, exponențial se obține o creștere corespunzătoare a numărului de „fermieri” și a celor dependenți de ei. Dezvoltarea statului este întotdeauna proporțională cu libertățile economice precedente.

Libertățile economice creează bogăție, iar bogăția atrage mai mulți hoți și paraziți politici, a căror lăcomie distruge apoi libertățile economice. Cu alte cuvinte, libertatea provoacă metastaza cancerului statal. Guvernul, care începe prin a fi cel mai mic, va ajunge întotdeauna cel mai mare într-un final. Din această cauză nu poate exista nici o alternativă viabilă și de durată care să conducă la o societate cu adevărat liberă și pașnică, o societate fără conducători politici, fără „proprietate asupra oamenilor”, fără impozitare violentă și etatism.

A fi liber cu adevărat este foarte ușor și foarte greu. Noi ignorăm oroarea înrobirii noastre pentru că este atât de dureros să o privim direct în față. „Dansăm” fără sfârșit în jurul violenței, a sistemului nostru muribund, pentru că ne temem de atacuri din partea colegilor noștri de „turmă”. Dar putem fi ținuți captivi doar în cuștile pe care refuzăm să le vedem.

Trezește-te! Să vezi ferma… înseamnă s-o părăsești!

întreaga serie de articole

Cum apreciați acest articol?

Click pe o stea pentru evaluare!

Media evaluării / 5. Număr voturi:

Dacă ați găsit acest articol util...

Urmăriți-mă pe social media!

Regret dacă acest articol nu v-a fost util!

Permiteți-mi să-l îmbunătățesc!

Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.