Căsătoria cu starul rock? Niciodată…

Serie dedicată cărții „Antifragil” – a lui Nassim Nicholas Taleb

întreaga serie de articole

Vom vedea cum se poate folosi strategia halterei pentru a ieși din prima coloană a Triadei

Coletele sfărâmate sunt ireversibile

În mod logic, încercarea de a obține antifragilitatea trebuie să înceapă cu reducerea dezavantajelor și nu cu sporirea avantajelor. Altfel spus, cu reducerea gradului de expunere la LN LN LN negative, lăsând libertate manifestării antifragilității naturale.

Deși la o simplă analiză pare a fi atât de evident faptul că diminuarea fragilității ar trebui să fie nu doar o opțiune, ci chiar o condiție, în viața de zi cu zi pierdem acest lucru din vedere. De ce ar trebui să considerăm îndepărtarea de fragilitate o condiție a vieții? Pentru că fragilitatea este necruțătoare, mai devreme sau mai târziu producând efectele unei boli în fază terminală: se caracterizează prin ireversibilitatea daunei. Într-un parcurs oarecare, importantă este nu doar destinația, ci și o proprietate numită dependența de traiectorie (a se vedea și path dependence). Pentru ilustrarea acestei proprietăți, Taleb dă exemplul realizării unei operații la rinichi pentru îndepărtarea pietrelor efectuată înaintea anesteziei. O astfel de succesiune diferă esențial de ordinea inversă a procedurilor. Privind lucrurile din perspectiva dependenței de traiectorie ne simplifică viața, în sensul că face mai ușoară identificarea fragilului.

Această fragilitate provine din faptul că dependența de traiectorie este adeseori ignorată de afaceriști care, formați în gândirea statică, tind să creadă că misiunea lor principală este generarea profiturilor și că ar trebui eventual să ia în considerare supraviețuirea și controlul riscului; le scapă preeminența logică a supraviețuirii asupra succesului. Dacă vrei să scoți profit și să-ți iei un BMW, ar fi o idee bună să încerci mai întâi să supraviețuiești.

Și îi dau perfectă dreptate lui Taleb. Am avut ocazia să văd companii care în dorința de a câștiga contracte de lucrări și-au asumat orbește riscuri, fără a face nici un fel de analiză de risc, expunându-se prostește. Rezultatul a fost intrarea în procedură de reorganizare judiciară și pericolul insolvenței și chiar a falimentului.

Încă un citat:

Noțiuni ca viteza și creștere – orice are legătură cu mișcarea – sunt goale și fără sens dacă sunt prezentate fără a lua în calcul fragilitatea. Să ne gândim că cineva care conduce cu 400 km/h în New York este foarte sigur că nu va ajunge undeva vreodată – viteza efectivă va fi de exact 0 km/h. Deși este evident că orice om trebuie să se concentreze asupra vitezei efective, nu asupra celei nominale, discursul sociopolitic curent maschează această idee elementară.

Din perspectiva dependenței de cale, nu se mai poate „separa creșterea economică de riscul recesiunii, câștigurile financiare de riscul pierderilor terminale și «eficiența» de pericolul unui accident”. Ce sens poate avea noțiunea de eficiență, fără raportarea la ceva.

Ideea de bază este aceasta: dacă ceva este fragil, oricum ai acționa pentru a-l face „mai eficient” va fi lipsit de importanță datorită riscului său nativ de a se strica sau distruge. De aceea, trebuie să încerci ca mai întâi să reduci acest risc.

Nimic nu se poate face și în grabă, și în siguranță.

(Publilius Syrus)

Iar acum, ceva important pentru politicile economice ale unei țări:

Cât despre creșterea PIB-ului, ea poate fi obținută foarte ușor înglodând generațiile viitoare în datorii; iar economia viitoare s-ar putea prăbuși din cauza necesității de a achita datoria respectivă. Asemenea colesterolului, creșterea produsului intern brut pare să fie o reducere de tipul patului procustian și a fost întrebuințată pentru sabotarea sistemelor. Exact la fel cum noțiunea de „viteză” este irelevantă pentru un avion cu un risc mare de prăbușire, deoarece știm că s-ar putea ca aeronava să nu ajungă la destinație, creșterea economică marcată de fragilități nu trebuie numită „creștere”, lucru pe care guvernele nu l-au înțeles deocamdată. Într-adevăr, creșterea a fost cât se poate de modestă, sub 1% pe cap de locuitor, în anii de aur din preajma Revoluției industriale, perioada care a propulsat Europa spre supremație. Însă, deși mică, această creștere a fost robustă, spre deosebire de nebuneasca goană actuală a statelor care caută să obțină creșterea ca niște șoferi adolescenți nebuni după viteză.

Haltera lui Seneca

Folosirea noțiunii de halteră de către Taleb este puțin improprie, el însuși folosind alternativ noțiunea de „strategie bimodală”, pentru că spre deosebire de halteră, pe de o parte nu este neapărat simetrică, iar pe de altă parte e compusă din două extreme, fără nimic în centru. Taleb a folosit această imagine pentru descrierea unei atitudini duale, respectiv prudența în unele domenii (robustețe la LN LN LN negative) și asumarea a numeroase riscuri mici în alte domenii (deschidere la LN LN LN pozitive). Așa s-ar putea descrie o atitudine corectă pentru obținerea antifragilității.

Tehnica halterei remediază problema imposibilității de a calcula riscurile evenimentelor rare și fragilitatea lor la eroarea de estimare.

Antifragilitatea este o combinație de agresivitate plus paranoia: taie dezavantajul, protejează-te la paguba extremă și lasă avantajul, LN LN LN pozitive, să lucreze pentru tine.

Orice strategie duală compusă din extreme, lipsită de mijlocul corupt poate fi considerată a fi o „halteră”.

Combinarea alternativelor: contabilul și starul rock

Autorul ne conduce acum, spre aspecte mai „mondene”, arătând că sistemele biologice sunt suprasaturate cu strategii de tip halteră. Și pentru asta, dă exemplul împerecherii prin metoda 90% contabil și 10% star rock. Chiar și femelele unor specii monogame (inclusiv oamenii 😉 ) tind să se împerecheze cu echivalentul contabilului (care le poate oferi siguranța), dar pe care-l înșală cu cin când în când cu un tip mai agresiv (masculul alfa) de tipul starului rock. Asta e o strategie duală.

Media de Aur e bună?

Se pot identifica suficiente domenii de activitate în care calea de mijloc nu e „media de aur” și în care se aplică strategia bimodală. Unul dintre ele este literatura: destui scriitori, luând în considerare caracterul atât de epuizant și de riscant al acestei ocupații, vor căuta o sinecură (o profesie de funcționar civil fără pretenții intelectuale spre exemplu, care le asigură un trai lipsit de griji și care după orele de program încetează să mai ridice preocupări; apoi, în timpul liber se ocupă de pasiunea lor, de scris.

Metoda halterei poate fi folosită (așa cum au făcut unii) și succesiv: în prima parte a vieții au fost oameni de acțiune, pentru ca ulterior să devină „gânditori”.

Domesticirea incertitudinii

Cum se poate folosi tehnica halterei asimetrice în politicile sociale? Calea pe care o recomandă Taleb este aceea de a-i proteja pe cei foarte slabi și de a-i lăsa pe cei puternici să-și vadă de treabă și nu de a ajuta clasa de mijloc să-și consolideze privilegiile, lucru care va conduce la blocarea evoluției și la probleme economice, care într-un final vor lovi tot în cei săraci.

Tehnica halterei își arată valoare inclusiv (sau mai ales) în viața personală:

Așadar, ridică cât mai multe haltere! Fă lucruri nebunești (fă praf mobila din când în când), cum făceau grecii în etapele finale ale banchetelor, și fii „rațional” în deciziile de amploare” Citește reviste cu bârfe de duzină și clasici sau opere sofisticate, dar nu citi niciodată chestii semidocte. Vorbește fie cu studenți care nu și-au luat încă diploma, sau cu șoferi de taxi și grădinari, fie cu savanți de cel mai bun calibru, însă niciodată cu universitari mediocri, care se gândesc numai la carieră. Dacă nu îți place de cineva, lasă-l în pace sau elimină-l; nu-l ataca verbal!

O regulă care ne va conduce direct la halteră este cea emisă de un investitor legendar, Ray Dalio:

Asigură-te că probabilitatea inacceptabilului (adică riscul ruinării) este nulă.

Ideea e că, așa cum stoicismul înseamnă domesticire  – nu eliminarea – emoțiilor, tot așa, haltera va conduce la domesticirea și nu la eliminarea incertitudinii…

Serie dedicată cărții „Antifragil” – a lui Nassim Nicholas Taleb

întreaga serie de articole

Cum apreciați acest articol?

Click pe o stea pentru evaluare!

Media evaluării / 5. Număr voturi:

Dacă ați găsit acest articol util...

Urmăriți-mă pe social media!

Regret dacă acest articol nu v-a fost util!

Permiteți-mi să-l îmbunătățesc!

Lasă un urmă a trecerii tale pe aici. Un comentariu e binevenit!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.