- Simularea Monte Carlo – un alt mod de reflecţie asupra lumii
- Ce-i omoară pe unii, îi întărește pe alții
- Un prolog la „Antifragil”
- Un tabel relevant – triada în acțiune
- Există un loc între Damocles și Hidra?
- Supracompensare și reacții disproporționate
- Pisica și mașina de spălat
- Luarea deciziilor și planificarea în condiții reduse de predictibilitate
- Distribuit versus concentrat
- Incertitudinea falsului
- De ce ne-ar place (un pic de) aleatoriu
- Naivitatea intervenției umane
- Predicţia în lumea modernă
- Un oarecare Tony Grăsanul şi cei fragilişti
- Riscul acceptării: cel mai intolerant câștigă
- Stoicul Seneca, cu avantajele și dezavantajele sale
- Îmblânzirea Lebedei Negre
- O abordare mai corectă
- Destinația, o necunoscută…
- Antecamera speranței
- Nu e vorba despre penaj
- Un exemplu de LN și o tripletă a opacității umane
- Extremistan versus Mediocristan
- Curcanul? Un fraier…
- Confirmări?
- Eroarea narativă
- Dovezile tăcute
- Mandelbrotianul – o estetică a aleatoriului
- Eroarea ludică
- Nu putem prezice…
- Tot despre predicție
- Dar când nu poți prezice?
- Mediocristan – Extremistan, dus-întors
- Curba lui Gauss – o (mare) fraudă intelectuală
- Căsătoria cu starul rock? Niciodată…
- Și filosofii pot… acționa
- Câteva cuvinte despre istorii alternative
- Din nou, problema agentului
- Controlul persoanei
- Pielea altora în joc
- False asumări de riscuri în laborator
- Falsul intelectual
- Despre inegalitate și piele-n joc
- Lindy. Efectul Lindy…
- Otravă pentru bogați. În cupe de aur…
- Intoleranța: câștig de cauză
- Fapte, nu vorbe. Comercializarea virtuții
- Religie, credință și punerea pielii în joc
- Risc și raționalitate
- Asumarea riscurilor are o logică…
- O prezență constantă în viață: hazardul…
- Bogăție și deșteptăciune
- Paradoxuri ale colectivului
- O altă denumire a echității: „egalitate în incertitudine”
- Să-nveți păsările să zboare…
- Începe Cartea a VI-a: „Via negativa”
- Două lucruri nu sunt „același lucru”…
- Vocea învinșilor
- Dezordinea ne poate da lecții
- Polemică peste milenii…
- Aspecte mai tehnice: neliniarul și nelinarul
- piatra filosofală. Și inversul ei…
- Fragilitatea prin prisma celei de-a patra dimensiuni: timpul
- O introducere la-nceput de an pentru pielea-n joc
- Medicină, convexitate și Opacitate
- Ce-i prea mult strică…
- Etica fiecărei profesii
- Să-ncepem anul cu o… „Concluzie”
- Probabilitatea – știm despre ce vorbim?
- Falșii profeți – continuarea fraudei pseudo-științifice
- Scurte note introductive…
Titluri pe pagină
Ce e greșit?
Păi, simplificând, e greșit faptul că oamenii învață metode din Mediocristan, cu care sunt nevoiți să se descurce în Extremistan… Și în cazul eșecului, ne mirăm. Ne apucă mirarea la confruntarea cu riscul major: acela de a opera cu lucruri din Extremistan pe care le tratăm ca „aproximări” din Mediocristan. Așa își găsesc explicații dezastrele rezultate din aplicarea unor matematici-făcătură la științele sociale.
Doar un exemplu
În ultimii cincizeci de ani, cele mai extreme zile de pe piața financiară reprezintă jumătate din câștiguri. Zece zile în cincizeci de ani! În rest, suntem înecați în flecăreli!
Cum așa?
Mandelbrot a propus comunității economice scalabilul cam prin 1960, arătând la acea vreme că distribuția gaussiană nu se potrivește cu prețurile. Dar după ce le-a trecut entuziasmul, și-au dat seama că ar trebui să o ia de la început pentru a învăța ceea ce fac. Unul dintre cei mai influenți economiști ai momentului, Paul Cootner a scris: «Mandelbrot, ca și Churchill înaintea lui, ne-a propus nu utopie, ci sânge, transpirație, mari eforturi și lacrimi. Dacă are dreptate, aproape toate instrumentele noastre statistice sunt depășite [sau] lipsite de sens.»
Dar Taleb face doar două mici rectificări: înlocuirea lui „aproape toate” cu „toate” și precizarea că aleatoriul lui Mandelbrot e mai simplu de înțeles decât statistica convențională, așa încât n-ar trebui să fie vorba despre sânge și transpirație.
În științele sociale, soarta unei teorii e stabilită din păcate de contagiune, nu de validitatea ei… Iar atacurile la adresa unui intelectual și nu la adresa ideii prezentate de acesta ar trebui să fie flatante, acestea arătând faptul că cei ce-l atacă nu au practic nimic inteligent de spus cu privire la acea idee…
Confirmarea
Eroarea confirmării e permanent prezentă, pentru că oamenii găsesc mereu date care nu prezintă salturi sau evenimente extreme pe care să le prezinte ca „dovadă” a posibilității folosirii distribuției gaussiene.
Întregul domeniu al statisticii confundă absența dovezii cu dovada absenței. Mai mult, oamenii nu înțeleg asimetria elementară implicată: e nevoie de o singură observație pentru a respinge distribuția gaussiană, dar milioane de observații nu ar putea confirma pe deplin validitatea aplicării sale. De ce? Pentru că această distribuție nu permite variații mari, dar alternativa, instrumentele extremistanului permit secvențe lungi și liniștite.
Două moduri de abordare a aleatoriului
Empirismul sceptic și școala aplatonică | Abordarea platonică |
---|---|
Interes față de ceea ce stă în afara faldului platonic | Concentrare pe faldul platonic |
Respect față de cei ce au curajul să spună „nu știu” | „Continuați să criticați aceste modele. Ele sunt tot ce avem.” |
Tony Grăsanul | Dr. John |
Considerarea LN ca sursă dominantă de aleatoriu | Considerarea fluctuațiilor ordinare ca sursă dominantă de aleatoriu, cu salturi după răzgândire |
Orientare de jos în sus | Orientare de sus în jos |
De obicei nu se poartă costum (cu excepția înmormântărilor) | Se poartă costume negre și cămăși |
Preferă să aibă în general dreptate | Se înșală cu exactitate |
Teoretizare minimală; teoretizarea este considerată o boală în fața căreia trebuie să reziste | Totul trebuie să se potrivească unui model socio-economic general grandios și „rigorii teoriei economice”; se încruntă în fața „descriptivului” |
Nu crede că putem calcula cu ușurință probabilitățile | Construiește un întreg aparat pe asumpția că putem calcula probabilitățile |
Model: Sextus Empiricul și școli precum medicina empirică, bazate pe dovezi | Model: mecanica laplaceană; lumea și economia sunt văzute ca un ceas |
Dezvoltă intuiția pornind de la practică; merge de la observații la cărți | Se bazează pe lucrări științifice; merge de la cărți la practică |
Nu e inspirat de vreo știință: folosește matematica și metode de calcul neconvenabile | Inspirat de fizică: se bazează pe matematică abstractă |
idei bazate pe scepticism, pe cărțile necitite din bibliotecă | Idei bazate pe credințe, pe ceea ce se crede că se știe |
Ia ca punct de plecare Extremistanul | Ia ca punct de plecare mediocristanul |
Artă sofisticată | Știință jalnică |
Caută să aibă dreptate cu aproximație într-un set larg de eventualități | Caută să aibă dreptate absolută într-un model îngust, cu asumpții exacte |