O abordare mai corectă

Aceasta este partea [part not set] din totalul de 71 articole ale seriei Incerto

Titluri pe pagină

Ce e greșit?

Păi, simplificând, e greșit faptul că oamenii învață metode din Mediocristan, cu care sunt nevoiți să se descurce în Extremistan… Și în cazul eșecului, ne mirăm. Ne apucă mirarea la confruntarea cu riscul major: acela de a opera cu lucruri din Extremistan pe care le tratăm ca „aproximări” din Mediocristan. Așa își găsesc explicații dezastrele rezultate din aplicarea unor matematici-făcătură la științele sociale.

Doar un exemplu

În ultimii cincizeci de ani, cele mai extreme zile de pe piața financiară reprezintă jumătate din câștiguri. Zece zile în cincizeci de ani! În rest, suntem înecați în flecăreli!

Cum așa?

Mandelbrot a propus comunității economice scalabilul cam prin 1960, arătând la acea vreme că distribuția gaussiană nu se potrivește cu prețurile. Dar după ce le-a trecut entuziasmul, și-au dat seama că ar trebui să o ia de la început pentru a învăța ceea ce fac. Unul dintre cei mai influenți economiști ai momentului, Paul Cootner a scris: «Mandelbrot, ca și Churchill înaintea lui, ne-a propus nu utopie, ci sânge, transpirație, mari eforturi și lacrimi. Dacă are dreptate, aproape toate instrumentele noastre statistice sunt depășite [sau] lipsite de sens.»

Dar Taleb face doar două mici rectificări: înlocuirea lui „aproape toate” cu „toate” și precizarea că aleatoriul lui Mandelbrot e mai simplu de înțeles decât statistica convențională, așa încât n-ar trebui să fie vorba despre sânge și transpirație.

În științele sociale, soarta unei teorii e stabilită din păcate de contagiune, nu de validitatea ei… Iar atacurile la adresa unui intelectual și nu la adresa ideii prezentate de acesta ar trebui să fie flatante, acestea arătând faptul că cei ce-l atacă nu au practic nimic inteligent de spus cu privire la acea idee…

Confirmarea

Eroarea confirmării e permanent prezentă, pentru că oamenii găsesc mereu date care nu prezintă salturi sau evenimente extreme pe care să le prezinte ca „dovadă” a posibilității folosirii distribuției gaussiene.

Întregul domeniu al statisticii confundă absența dovezii cu dovada absenței. Mai mult, oamenii nu înțeleg asimetria elementară implicată: e nevoie de o singură observație pentru a respinge distribuția gaussiană, dar milioane de observații nu ar putea confirma pe deplin validitatea aplicării sale. De ce? Pentru că această distribuție nu permite variații mari, dar alternativa, instrumentele extremistanului permit secvențe lungi și liniștite.

Două moduri de abordare a aleatoriului

Empirismul sceptic și școala aplatonică	Abordarea platonică
Interes față de ceea ce stă în afara faldului platonic	Concentrare pe faldul platonic
Respect față de cei ce au curajul să spună „nu știu”	„Continuați să criticați aceste modele. Ele sunt tot ce avem.”
Tony Grăsanul	Dr. John
Considerarea LN ca sursă dominantă de aleatoriu	Considerarea fluctuațiilor ordinare ca sursă dominantă de aleatoriu, cu salturi după răzgândire
Orientare de jos în sus	Orientare de sus în jos
De obicei nu se poartă costum (cu excepția înmormântărilor)	Se poartă costume negre și cămăși
Preferă să aibă în general dreptate	Se înșală cu exactitate
Teoretizare minimală; teoretizarea este considerată o boală în fața căreia trebuie să reziste	Totul trebuie să se potrivească unui model socio-economic general grandios și „rigorii teoriei economice”; se încruntă în fața „descriptivului”
Nu crede că putem calcula cu ușurință probabilitățile	Construiește un întreg aparat pe asumpția că putem calcula probabilitățile
Model: Sextus Empiricul și școli precum medicina empirică, bazate pe dovezi	Model: mecanica laplaceană; lumea și economia sunt văzute ca un ceas
Dezvoltă intuiția pornind de la practică; merge de la observații la cărți	Se bazează pe lucrări științifice; merge de la cărți la practică
Nu e inspirat de vreo știință: folosește matematica și metode de calcul neconvenabile	Inspirat de fizică: se bazează pe matematică abstractă
idei bazate pe scepticism, pe cărțile necitite din bibliotecă	Idei bazate pe credințe, pe ceea ce se crede că se știe
Ia ca punct de plecare Extremistanul	Ia ca punct de plecare mediocristanul
Artă sofisticată	Știință jalnică
Caută să aibă dreptate cu aproximație într-un set larg de eventualități	Caută să aibă dreptate absolută într-un model îngust, cu asumpții exacte

Cum apreciați acest articol?

Eu îl consider de 5 ⭐️ (altfel nu-l scriam). Tu?

Total voturi: 0 :: Media evaluării: 0

Fără voturi, încă! Fii primul la evaluarea acestui articol.

Deplasare în serie ::

(re)flexii