Nu e vorba despre penaj

Articole dedicate cărții lui Nassim Nicholas Taleb, „Lebăda Neagră” (LN), sau, așa cum o subintitulează, “Impactul foarte PUȚIN PROBABILULUI”

întreaga serie de articole

Scurtă punere în scenă

A fost nevoie ca europenii să descopere Australia pentru a li se anula o convingere veche de secole: aceea că toate lebedele sunt albe… O convingere acceptată ca adevăr universal valabil, bazată pe cunoștințe empirice susținea acest lucru… Și totuși, a fost de ajuns să se descopere o singură LN LN LN pentru a fi dărâmat un mit bazat pe vederea a milioane de lebede albe de-a lungul mileniilor.

De fapt, autorul ne oferă o carte despre incertitudine, despre evenimentele cu apariții rare, pentru tratarea cărora oamenii folosesc, în general, două abordări diametral opuse:

  • prima este aceea de a da deoparte extraordinarul, concentrându-se asupra „normalului”, evitând studiul „cazurilor izolate”;
  • a doua este cea prin care observatorul are dispoziția de a lua în considerare neobișnuitul, în special dacă fenomenul în cauză are un efect cumulativ extraordinar, acesta fiind cazul LN LN LN .

Cu toate că „orice eveniment din viața socială este produs de șocuri și fluctuații rare, dar cu multe consecințe”, majoritatea oamenilor sunt „educați” să se concentreze asupra zonei „normalului”, acel normal rezultat din „clopotul lui Gauss”, care nu spune mai nimic, deoarece acest clopot ignoră deviațiile extreme, pe care acest gen de distribuție a probabilităților le ignoră, ducând la falsa impresie a „îmblânzirii incertitudinii” și la o falsă încredere… De aceea, autorul vorbește despre distribuția Gauss ca fiind MFI – Marea Fraudă Intelectuală…

O anatomie a LN

LN LN LN Este un eveniment cu trei atribute:

  1. este un caz izolat, ceea ce numim raritate;
  2. are impact extrem;
  3. prezintă predictabilitate retrospectivă.

De fapt, „capricii, epidemii, modă, idei, apariția stilurilor și a școlilor de artă – toate acestea urmează logica LN LN LN ”.

În condițiile în care LN LN LN este o combinație de predictabilitate scăzută și impact semnificativ, noi tindem să acționăm ignorând acest fenomen! Tocmai de aceea, aplicarea științelor incertitudinii la problemele lumii reale a avut efecte ridicole… Noi afișăm practic o orbire în privința aleatoriului, în special a deviațiilor mari, tinzând să vedem cenții și nu dolarii, sau pe românește, copacii și nu pădurea!

“… de ce atunci când citim ziarele ne scade gradul de cunoaștere a lumii?

Logica LN

Ar merita să subliniem faptul că “ceea ce nu știm e mai relevant decât ceea ce știm! Există o formulă de genul:

Incapacitatea de predicție în medii supuse LN LN LN

+

Lipsa generală de conștiență a stării de fapt

=

Nu există experți, deși unii cred asta.

În aceste condiții, nu pare logic că ar trebui să ne concentrăm pe anticunoaștere? Povestea Liniei Maginot ne arată cum suntem condiționați în a fi exacți…

Practic, nu învățăm că nu învățăm! Nu învățăm reguli, ci fapte. Nu asimilăm metareguli. Disprețuim abstractul… Cu alte cuvinte avem o lipsă majoră: ne lipsește un manual cu instrucțiuni de folosire a minții! Și asta dintr-un motiv simplu: mintea noastră nu e făcută pentru gândire și introspecție, ci pentru supraviețuire…

Procesul gândirii prezintă două dezavantaje majore:

  • consumă timp;
  • produce o mare risipă de energie.

Drept urmare, gândim mult mai puțin decât am fi înclinați să credem.

În noul mediu al vieții „moderne”, informația are un curs prea rapid, precum epidemiile, în condițiile în care intuițiile noastre sunt adaptate unui mediu cu cauze și efecte mai simple, cu un flux informațional mai lent. Poate că n-ar fi de loc absurd ca, similar curentului slow food, opus celui fast food, să luăm serios în seamă o atitudine de genul slow living, opusă uneia de tipul „fast living”, spre care vrând-nevrând suntem tot mai mult împinși…

În calitate de principală cauză a orbirii noastre față de LN LN LN , televiziunea este un vehicul al inechității. Am putea chiar face o estimare a valorii lucrurilor cunoscute: deși acceptăm la nivel teoretic faptul că e nevoie mai mult de prevenire decât de remediu, cei ce previn arareori primesc recompense… Pentru că omenirea este o specie superficială și foarte necinstită!

Ceea ce numim „normal” este adesea irelevant, în condițiile în care, așa cum spuneam, „clopotul lui Gauss” ignoră deviațiile extreme. Și prin aceasta, ne păcălește, conferindu-ne încredere în privința îmblânzirii incertitudinii. De aceea, autorul folosește sintagma Marea Fraudă Intelectuală (MFI) atunci când vorbește despre distribuția Gauss.

Platonicitatea

Pe baza ideilor lui Platon, se introduce noțiunea de platonicitate, ca fiind tendința noastră de a înlocui realitatea cu modele (hărți) teoretice simplificate, „forme” pure și bine definite (vezi triunghiul, sau noțiunile sociale utopice – societăți construite pe baza unor planuri „logice”, sau naționalitățile). Odată ce astfel de idei și modele rigide tind să ne populeze mintea, noi înșine le acordăm privilegii comparativ cu realități mai puțin elegante, sau mai complicate și mai greu de digerat.

Este vina platonicității credința că înțelegem mai mult decât o facem în realitate, chiar dacă, trebuie spus că nu totdeauna modelele și construcțiile unor astfel de hărți intelectuale ale realității sunt totdeauna greșite. Apare aici o dificultate majoră:

  • pe de o parte nu știm dinainte, ci doar după petrecerea evenimentelor, în care punct harta nu mai este bună;
  • pe de altă parte, greșelile pot avea grave consecințe.

Pentru similaritate, e bună compararea acestor hărți intelectuale cu medicamentele, care, deși pot fi folositoare, pot produce nu o dată efecte neprevăzute/adverse foarte grave.

Faldul platonic este limita explozivă la care mentalul platonic intră în contact cu realitatea dezordonată, este zona periculos de mare dintre ceea ce știm și ceea ce credem că știm. Ei bine, este zona de apariție a LN LN LN

„E nevoie de o poveste pentru a înlocui o poveste. Metaforele și poveștile sunt – vai! – mult mai puternice decât ideile. Sunt și mai ușor de ținut minte și mai distractive atunci când le citim. Dacă ar fi să critic ceea ce eu numesc discipline narative, cea mai bună unealtă pe care aș avea-o la îndemână ar fi o narațiune.

Ideile vin și pleacă – poveștile rămân.”

Este o carte care susține împotrivirea la multe dintre obiceiurile noastre de a gândi… Se afirmă că, de fapt, lumea e dominată de extreme, de necunoscut și de foarte puțin probabil (sau improbabil) șine îndeamnă să nu ne mai concentrăm atât de mult pe ceea ce este cunoscut și repetabil. Mai mult, autorul afirmă că:

„[…] în ciuda progresului nostru și a dezvoltării cunoașterii – sau poate din cauza acestora -, viitorul va fi din ce în ce mai puțin predictabil, în timp ce atât natura umană, cât și  „științele” sociale par să conspire pentru a ne ascunde idei.”

Articole dedicate cărții lui Nassim Nicholas Taleb, „Lebăda Neagră” (LN), sau, așa cum o subintitulează, “Impactul foarte PUȚIN PROBABILULUI”

întreaga serie de articole
 

4 thoughts on “Nu e vorba despre penaj

  1. Magda 7 august 2017 at 16:11

    UnCheșule,
    În primul rând, mortală fotografia 06
    Adică, dacă europenilor le-au trebuit secole până să descopere în Australia existența ȘI-a lebedelor negre, iată cum o simplă fotografie ți-arată juma de lebădă neagă, jumate, albă…adică o parte de neprevăzut, provenită dintr-o normalitate liniară, albă (aparentă)…care PARADOXAL, nu rămâne albă, istoria a dovedit-o…transformare venită NU întotdeauna după efectele unei lebede negre, negative!

    Asta din fotografie, arătând imaginea PERFECTĂ a combinării unei normalități cu efectele unei lebede negre pozitive, nu?!

     
  2. Magda 7 august 2017 at 16:11

    După logica LN, ”ceea ce NU știm” e la putere, spre deosebire de ceea ce știm…de-aici luat-ul prin surprindere pentru că, înotând liniștiți în NORMALITATE,  ”ceea ce nu știm”, DAR EXISTĂ, dă buzna, vine peste noi!
     
    ”lipsa generală de conștiență a stării de fapt”, o traduc prin comoditate venită din lipsa vederii pădurii în întreg, de-aici ȘI incapacitatea de predicții pentru că tu ești DOAR în fața unui copac, sau doi… și măcar nu te urci în vârful unuia dintre ei ca să vezi PĂDUREA!
     
    Suntem învățați de mici să fim EXACȚI, pentru siguranța care ți-o dă exactitatea..cu toate că, dacă am lua în calcul impredictibilul, imprevizibilul…ni s-ar ascuți vederea lăuntrică și cea din afară, lovitura unei LN nemaisimțind-o năprasnică!
     

     
    • UnCheș 7 august 2017 at 21:12

      Perfect de acord. Cu o singură precizare a faptului că nu doar comoditatea duce la acea “lipsă generală de conștiență”, ci și alți factori precum ar fi teama ancestrală de necunoscut. E mai sigur să rămâi într-o zonă “platonică”, amăgind-te că deții controlul, nu?😜

       
  3. Magda 7 august 2017 at 18:23

    Iar dacă „științele” sociale par să conspire pentru a ne ascunde idei”, generând LN… avem (spre exemplu) – POVEȘTILE holly-wood-ne cu grad mare de predictibilitate  în aplicabilitate 15 , taman din țara în care s-a școlit și a dat naștere cărții sale…povești care rămân (valabile, aplicându-se mereu viitorul apropiat), pentru că…ideile doar VIN și PLEACĂ, nu?
     
    Adică, ca atunci când mănânci: încearcă să analizezi mâncarea din ce-i făcută, cum se numește, de ce origine e (animală sau vegetală), iar dacă-i combinată, în ce proporție, în ce fel de vase ți-a fost servită, care-s făcute din nu știu ce, șamd…inclusiv dacă a fost pregătită cum trebuie, sau pe grabă!
     
    Una peste alta, autorul LN ne îndeamnă să vedem în 3D….pentru a vedea LN-rile înconjurătoare, altele care vin stoluri, stoluri…de prea puține ori apucând să fii pregătit pentru IMPACT, anticipând efectul negativ , diminuându-l astfel măcar dpdv psihologic, ori deturnându-i sensul prin anumite manevre, spre un efect netru sau influențându-l(o) chiar în bine….
     
     

     

Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.