Curcanul? Un fraier…

Aceasta este partea 5 din totalul de 64 articole ale seriei Incerto
0
(0)

Ce ne poate spune povestea curcanului

Un alt nume al┬áLN LN LN este acela de surpriz─â!­čś│

Surpriza, fie ea mare sau mic─â, poate ap─ârea ca urmare a unor a╚Ötept─âri, cu totul altele dec├ót realitatea constatat─â ulterior, iar a╚Ötept─ârile pot fi generate de multe ori de ceea ce Bertrand Russel (╚Öi nu doar el!) o prezint─â ca fiind Problema cunoa╚Öterii inductive, sau Problema induc╚Ťiei… Iar domnul Taleb ne spune c─â tocmai aceasta ar fi “mama tuturor problemelor ├«n via╚Ť─â“. A╚Öa apr ├«ntreb─âri de genul:

Cum putem trece logic de la anumite cazuri la o concluzie general─â? Cum ╚Ötim ce cunoa╚Ötem? Cum ╚Ötim c─â ceea ce am observat la anumite obiecte ╚Öi evenimente este suficient pentru a ne permite s─â distingem celelalte propriet─â╚Ťi ale lor? Exist─â capcane ├«n orice tip de cunoa╚Ötere ob╚Ťinut─â prin observa╚Ťie.

╚śi ├«n acest context, iat─â povestea curcanului (american!) care este foarte bine hr─ânit zi de zi, astfel ├«nc├ót el va deveni pe zi ce trece mai convins c─âregula general─â a vie╚Ťii sale este aceea de a fi hr─â nit zi dup─â zi de c─âtre membri prieteno╚Öi ai speciei umane, “care ├«i ap─âr─â interesele”… Surpriza s─â apare ├«ntr-o dup─â-amiaz─â de miercuri, exact ├«naintea Zilei Recuno╚Ötin╚Ťei, c├ónd curcanului ise ├«nt├ómpl─â ceva cu adev─ârat nea╚Öteptat… Acest eveniment i-ar impune o drastic─â revizuire a convingerii pe care ╚Öi-o formase, dar din p─âcate, curcanul nu mai are timp pentru asta…

Problema curcanului poate fi generalizat─â pentru orice situa╚Ťie ├«n care m├óna care ne-a hr─ânit poate fi ╚Öi cea care ne va suci g├ótul. G├óndi╚Ťi-v─â la cazul evreilor germani tot mai integra╚Ťi ├«n societate ├«n anii ’30 sau […] la modul ├«n care popula╚Ťia Libanului a fost calmat─â, c─âp─ât├ónd un fals sentiment de securitate prin aparen╚Ťa de prietenie reciproc─â ╚Öi toleran╚Ť─â.

Se pare astfel c─â “cel mai ├«ngrijor─âtor┬áaspect al induc╚Ťiei” ar fi ├«nv─â╚Ťarea invers─â. Astfel, nu doar c─â experien╚Ťa curcanului nu are nici o valoare. Ea are deja valoare negativ─â: el a ├«nv─â╚Ťat┬áobserv├ónd, exact a╚Öa cum suntem ╚Öi noi sf─âtui╚Ťi s─â facem… ├Äncrederea s─â a urmat un trend ascendent, propor╚Ťional cu num─ârul meselor prietenoase de care a avut parte, devenind tot mai ├«ncrez─âtor, pe m─âsur─â ce m─âcel─ârirea s─â devenea iminent─â… Iar sentimentul de siguran╚Ť─â a atins punctul de maxim├«n chiar momentul ├«n care nivelul de risc atingea maximul…

Pe baza acestor observa╚Ťii, iat─â cum, pe baza a ceva ce a func╚Ťionat bine ├«n trecut noi putem ajunge s─â constat─âm c─â ceea ce am ├«nv─â╚Ťat din acel trecut se dovede╚Öte a fi “├«n cel mai bun caz irelevant sau fals, iar ├«n cel mai r─âu caz, cumplit de am─âgitor”.

Așa putem ajunge să ne gândim la surpriza Primului Război Mondial, care a apărut după perioada de pace amăgitoare de după războaiele napoleoniene.

“Confundarea unei observa╚Ťii naive a trecutului cu un aspect definitiv sau reprezentativ pentru viitor este singura cauz─â a inabilit─â╚Ťii de a ├«n╚Ťelege LN LN LN .”

├Än acest sens, se aduce ├«n aten╚Ťie o perl─â de ├«n╚Ťelepciune atribuit─â unui celebru c─âpitan de nav─â:

├Än toat─â cariera mea, n-am fost implicat niciodat─â ├«n vreun accident demn de aten╚Ťie… de nici un fel. ├Än to╚Ťi anii petrecu╚Ťi pe mare, nu am v─âzut dec├ót un vas aflat la ananghie. N-am observat vreo epav─â ╚Öi nici nu am produs vreuna. De asemenea, nu m-am aflat ├«n vreun necaz care s─â amenin╚Ťe cu producerea unui dezastru.”

E. J. Smith, c─â pitanul vasului Titanic, 1907

LN LN LN este relativă la cunoaștere

Pentru justificarea acestui subtitlu e suficient─â urm─âtoarea observa╚Ťie: ├«n vreme ce pentru curcan, lipsa hranei din ziua o mie unu este o┬áLN LN LN , pentru c─âl─âu nu e de loc a╚Öa: c─âl─âul nu doar c─â ╚Ötia ce urmeaz─â, ba chiar acesta era planul s─âu. De aici, ar rezulta c─â┬áLN LN LN este de fapt problema fraierului… Ea apare relativ la a╚Ötept─ârile pe care le are cineva,┬áLN LN LN put├ónd fi eliminat─â fie cu ajutorul ╚Ötiin╚Ťei (dac─â se poate, ╚Öi dac─â folosirea ei nu este ea ├«ns─â╚Öi generatoare a unor astfel de evenimente), sau cu ajutorul unei min╚Ťi deschise…

Lucrurile trebuie privite pe o scal─â temporal─â relativ─â, nu absolut─â:

Cutremurele durează minute, 11 septembrie a durat ore, dar schimbările istorice și implementările tehnologice sunt LN LN LN care pot dura decenii. În general, LN LN LN pozitive au nevoie de timp pentru depistarea efectelor, dar cele negative se petrec foarte rapid.

O trecere în revistă a istoriei LN LN LN

├Än parantez─â fie spus, notez aici ca “tem─â” de viitor c─âutarea ╚Öi citirea scrierilor sco╚Ťianului David Hume legate de ceea ce generic e numit─â ÔÇ×problema induc╚ŤieiÔÇŁ…

Un autor antiacademic ╚Öi antidogmatic a fost Sexus Empiricus care a tr─âit cu nu mai pu╚Ťin de o mie cinci sute de ani ├«naintea lui Hume. Acesta a l─âsat scris ÔÇ×ideile ╚Öcolii scepticilor pironieni care urm─âreau ┬áterapie intelectual─â ob╚Ťinut─â prin suspendarea credin╚ŤeiÔÇŁ. A╚Öadar:

V─â confrunta╚Ťi cu posibilitatea unui eveniment nepl─âcut? Nu v─â face╚Ťi griji. Cine ╚Ötie – s-ar putea dovedi bun pentru dumneavoastr─â. Dac─â v─â ├«ndoi╚Ťi de consecin╚Ťele unui fapt, ve╚Ťi putea r─âm├óne imperturbabil. Scepticii pironieni erau ni╚Öte cet─â╚Ťeni docili care aveau respect pentru obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii ori de c├óte ori puteau, dar se educau pe ei ├«n╚Öi╚Öi pentru a se ├«ndoi sistematic de orice, ating├ónd astfel un nivel de serenitate. Dar, de╚Öi aveau o g├óndire conservatoare, erau violen╚Ťi ├«n lupta lor ├«mpotriva dogmei.

╚śi ├«nc─â o not─â:

Faptul c─â suntem con╚Ötien╚Ťi de o problem─â, nu ├«nseamn─â prea mult, mai ales c├ónd intr─â ├«n joc interesele speciale ╚Öi institu╚Ťiile care-╚Öi slujesc propriile interese.

Un alt g├ónditor asupra acestei problematici a fost Al-Ghazali, numit ╚Öi Algazel, cel care-i numea pe dogmatici ghabi, ceea ce literal ├«nseamn─â ÔÇ×imbeciliÔÇŁ. Astfel, Algazel a intrat ├«n polemic─â cu Averroes, cel mai influent filozof medieval. O polemic─â finalizat─â f─âr─â un ├«nving─âtor, ├«n sensul c─â ├«n vreme ce mul╚Ťi g├ónditori religio╚Öi islamici au adoptat ╚Öi chiar exagerat scepticismul lui Algazel privitor la metoda ╚Ötiin╚Ťific─â, prefer├ónd s─â atribuie cauzalitatea lui Dumnezeu, iar Occidentul a ├«mbr─â╚Ťi╚Öat ra╚Ťionalismul lui Averroes, ra╚Ťionalism construit pe cel al lui Aristotel, continuat de d’Aquino ╚Öi filozofii evrei autointitula╚Ťi averroezi.

Scepticul și religia

├Än vreme ce ÔÇ×scepticii antici sus╚Ťineau ignoran╚Ťa c─âutat─â ca prim pas ├«n cercetarea onest─â a adev─ârului, scepticii medievali ÔÇô at├ót musulmani, c├ót ╚Öi cre╚Ötini ÔÇô au folosit scepticismul ca unealt─â pentru evitarea a ceea ce ast─âzi numim ╚Ötiin╚Ť─âÔÇŁ.

ÔÇ×Ideea argument─ârii pe credin╚Ť─â, nu pe ra╚Ťiune, este cunoscut─â ca fideism.ÔÇŁ

Reprezentantul cel mai cunoscut al scepticilor┬áLN LN LN a fost Pierre Bayle, un erudit protestant, sistemul s─âu filozofic influen╚Ť├óndu-l considerabil pe Hume.

Ideile scepticismului au fost expuse cel mai complet prin opera episcopului catolic Pierre-Daniel Huet, cel care prin 1690 scria Tratat filozofic despre sl─âbiciunile min╚Ťii umane, ├«n care nu doar c─â destram─â dogmele ╚Öi pune la ├«ndoial─â percep╚Ťia uman─â, dar aduce argumente puternice ├«mpotriva cauzalit─â╚Ťii. Astfel, afirm─â c─â orice eveniment poate avea o infinitate de cauze posibile.

Cine ar vrea s─â fie curcan?

├Än vreme ce Hume a fost sceptic radical ├«n biroul s─âu, dar nu ╚Öi ├«n via╚Ťa zilnic─â, pentru c─â nu se putea descurca altfel, pentru a evita rolul curcanului, noi ar trebui s─â fim sceptici exact ├«n privin╚Ťa chestiunilor cu implica╚Ťii ├«n via╚Ťa cotidian─â.

Cu alte cuvinte, cartea domnului Taleb ├«ncearc─â ÔÇô av├ónd ├«n vedere riscurile cotidiene, inclusiv cele ale travers─ârii str─âzii ­čśĆ ÔÇô s─â ne ├«nve╚Ťe cum putem evita ÔÇ×s─â trecem stradaÔÇŁ lega╚Ťi la ochi…

Speran╚Ťa Mediocristanului

Traiul zilnic ├«n Mediocristan e convenabil… ├Än Mediocristan problema┬áLN LN LN fie nu exist─â, fie are consecin╚Ťe neglijabile.

Din p─âcate, aceast─â speran╚Ť─â nu e dec├ót un vis, noi av├ónd nevoie de o alt─â mentalitate, pentru c─â nu tr─âim (dec├ót, poate, scurte perioade) ├«n Mediocristan. Ignoran╚Ťa noastr─â ├«n privin╚Ťa┬áLN LN LN , poate avea conseci╚Ťe:

  • ne concentr─âm asupra unor por╚Ťiuni preselectate din ceea ce vedem ╚Öi pornind de la acestea, generaliz─âm ├«n privin╚Ťa a ceea ce nu vedem; e vorba despre eroarea confirm─ârii;
  • ne autoam─âgim cu pove╚Öti care ne satisfac setea platonic─â pentru diverse tipare: eroarea narativ─â;
  • ne comport─âm ca ╚Öi cum┬áLN LN LN nu exist─â, ├«n condi╚Ťiile ├«n care istoria ascunde┬áLN LN LN , f─âc├óndu-ne s─â apreciem eronat ╚Öansele de apari╚Ťie a unor astfel de evenimente: distorsiunea┬ádovezii t─âcute;
  • ne ÔÇ×canaliz─âmÔÇŁ asupra unor surse bine definite ale incertitudinii, poate prea detaliate, dezavantaj├óndu-le pe celelalte, care nu ne vin ├«n minte.
Deplasare în serie<< Extremistan versus Mediocristan :: Confirmări? >>

Cum aprecia╚Ťi acest articol?

Eu ├«l consider de 5 ԺɴŞĆ (altfel nu-l scriam). Tu?

Total voturi: 0 :: Media evalu─ârii: 0

Fără voturi, încă! Fii primul la evaluarea acestui articol.

Dac─â a╚Ťi g─âsit acest articol util...

Urm─âri╚Ťi-m─â pe social media!

Regret dac─â acest articol nu v-a fost util!

Permite╚Ťi-mi s─â-l ├«mbun─ât─â╚Ťesc!

Spune╚Ťi-mi cum pot ├«mbun─ât─â╚Ťi acest articol?




5 thoughts on “Curcanul? Un fraier…

  1. Magda 24 august 2017 at 19:13

    Surpriza, mare sau mic─â, poate ap─ârea nu numai datorit─â anumitor a╚Ötept─âri, cu totul altele decât cele la care ne-am gândit ulterior, ele ne pot DEP─é╚śI A╚śTEPT─éRILE câte-odat─â, sim╚Ťindu-te îmb─âta╚Ťi ╚Öi îmb─ârb─âta╚Ťi de constatare!

    Dar atunci, n-ar mai aduce cu o LN, decât în sens pozitiv, no?
     
    Iar a╚Ötept─ârile, pot fi previzionate aproximativ, în func╚Ťie de mersul lucrurilor de pân─â-atunci, deci pe baz─â de experien╚Ť─â personal─â… când nu se întâmpl─â a╚Öa, atunci poate fi ”de vin─â” pu╚Ťina sau superficiala judecat─â în a previziuna sau…╚śeful de Sus, hot─âr─â╚Öte ALTFEL pentru noi, fiindc─â nu suntem AICI chiar autonomi cum ne credem, ori de capul nostru!

  2. Magda 24 august 2017 at 19:15

    Referitor la ”îndoiala” dac─â OBSERVA╚ÜIA lucrurilor ╚Öi/sau evenimentelor dintre oameni, ar fi pricina pentru care dai cu nasul într-o LN, datorit─â sc─âp─ârii unor p─âr╚Ťi esen╚Ťiale neobservate, ori cuno╚Ötin╚Ťe ce te-ar salva de ╚Öocul apari╚Ťiei ╚Öi intruziunii  nefericite a unei LN în via╚Ťa ta….observarea atent─â dac─â e neglijat─â, poate fi/deveni CAUZ─é a na╚Öterii unei LN…mai ales dac─â NU realizezi c─â într-un fel sau altul…vis-a-vis de via╚Ť─â, ╚Öi tu e╚Öti UN CURCAN!
     
    Un curcan crescut pentru sacrificiu…de sine, din sine, de la sine, dând din ale sale (con╚Ötient sau nu, de bun─â voie sau nu…) pentru al╚Ťi curcani (pui sau deja ajun╚Öi la maturitate), pentru c─â  a╚Öa se întâmpl─â în via╚Ť─â…totul în rezonan╚Ť─â ╚Öi ANTITEZ─é = pl─âte╚Öti s─ân─âtatea cu boala, tinere╚Ťea cu b─âtrâne╚Ťea, fericirea cu nefericirea,  necazul cu reu╚Öita, bucuria, cu triste╚Ťea…luciditatea venirii propriei mor╚Ťi la o dat─â anume (NU neap─ârat de Ziua Recuno╚Ötin╚Ťei foot-in-mouth, cu credin╚Ťa în Dumnezeu (pentru credincio╚Öi) sau cu sfâr╚Öitul a tot ╚Öi a toate, la groapa de 2m, pentru cei necredincio╚Öi.
     

  3. Magda 24 august 2017 at 19:16

    Mai pune problema cum c─â, ”mâna care ne-a hr─ânit…poate fi ╚Öi cea care ne va suci gâtul”, în func╚Ťie de toane, interes…sau pentru deregla╚Ťi – din pl─âcere sau din ”datorie”! Pân─â la urm─â, în fiecare poate zace câte unul/a în fa╚Ťa c─âruia/c─âreia s─â-i adresezi în loc de ”Adio” sau ”La revedere”, un uimit, aproape dezam─âgit, pu╚Ťin dezn─âd─âjduit ╚Öi-amar –  ”╚śI TU BRUTUS?!”

  4. Magda 24 august 2017 at 19:17

    ╚śi, mai po╚Ťi înv─â╚Ťa din îmbuibarea generoas─â a curcanului CEVA potrivit bancului c─â, ”nu oricine te bag─â în rahat î╚Ťi vrea r─âul, dup─â cum, nu oricine te scoate din rahat, î╚Ťi vrea binele…”apropos de pisica de pe gard care, pe timp de iarn─â care pândea vr─âbiu╚Ťa de pe creang─â s─â cad─â odat─â jos, fiind înghe╚Ťat─â bocn─â… ceea ce s-a ╚Öi-ntâmplat, trecând ca din întâmplare o joian─â (cu rol de LN pozitiv se pare…laughing care s-a b─âlegat pe ea înc─âlzindu-o ╚Öi trezind-o la via╚Ť─â, ie╚Öind apoi bucuroas─â (din rahat), DIRECT în gura pofticioas─â a mâ╚Ťei pânditoare de pe gard!
     

  5. Magda 24 august 2017 at 19:18

    Îmi pare r─âu, dar c─âpitanul Titanicului –  E.J.Smith a fost victima unei LN, datorit─â ambi╚Ťiei constructorului care i-a gâdilat orgoliul de a intra în Cartea Recordurilor prin for╚Ťarea motoarelor ╚Öi ajungerea mai rapid─â în porturile lumii care monitorizau Titanicul, pentru a fi ciugulit pozitiv de pres─â ╚Öi ridicat pe un piedestal!

Las─â o urm─â a trecerii tale pe aici. Un comentariu e binevenit!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.