Curcanul? Un fraier…

Articole dedicate c─âr╚Ťii lui Nassim Nicholas Taleb, ÔÇ×Leb─âda Neagr─âÔÇŁ (LN), sau, a╚Öa cum o subintituleaz─â, “Impactul foarte PU╚ÜIN PROBABILULUI”

întreaga serie de articole

Ce ne poate spune povestea curcanului

Un alt nume al┬áLN LN LN este acela de surpriz─â!­čś│

Surpriza, fie ea mare sau mic─â, poate ap─ârea ca urmare a unor a╚Ötept─âri, cu totul altele dec├ót realitatea constatat─â ulterior, iar a╚Ötept─ârile pot fi generate de multe ori de ceea ce Bertrand Russel (╚Öi nu doar el!) o prezint─â ca fiind Problema cunoa╚Öterii inductive, sau Problema induc╚Ťiei… Iar domnul Taleb ne spune c─â tocmai aceasta ar fi “mama tuturor problemelor ├«n via╚Ť─â“. A╚Öa apr ├«ntreb─âri de genul:

“Cum putem trece logic de la anumite cazuri la o concluzie general─â? Cum ╚Ötim ce cunoa╚Ötem? Cum ╚Ötim c─â ceea ce am observat la anumite obiecte ╚Öi evenimente este suficient pentru a ne permite s─â distingem celelalte propriet─â╚Ťi ale lor? Exist─â capcane ├«n orice tip de cunoa╚Ötere ob╚Ťinut─â prin observa╚Ťie.”

╚śi ├«n acest context, iat─â povestea curcanului (american!) care este foarte bine hr─ânit zi de zi, astfel ├«nc├ót el va deveni pe zi ce trece mai convins c─âregula general─â a vie╚Ťii sale este aceea de a fi hr─â nit zi dup─â zi de c─âtre membri prieteno╚Öi ai speciei umane, “care ├«i ap─âr─â interesele”… Surpriza s─â apare ├«ntr-o dup─â-amiaz─â de miercuri, exact ├«naintea Zilei Recuno╚Ötin╚Ťei, c├ónd curcanului ise ├«nt├ómpl─â ceva cu adev─ârat nea╚Öteptat… Acest eveniment i-ar impune o drastic─â revizuire a convingerii pe care ╚Öi-o formase, dar din p─âcate, curcanul nu mai are timp pentru asta…

“Problema curcanului poate fi generalizat─â pentru orice situa╚Ťie ├«n care m├óna care ne-a hr─ânit poate fi ╚Öi cea care ne va suci g├ótul. G├óndi╚Ťi-v─â la cazul evreilor germani tot mai integra╚Ťi ├«n societate ├«n anii ’30 sau […] la modul ├«n care popula╚Ťia Libanului a fost calmat─â, c─âp─ât├ónd un fals sentiment de securitate prin aparen╚Ťa de prietenie reciproc─â ╚Öi toleran╚Ť─â.”

Se pare astfel c─â “cel mai ├«ngrijor─âtor┬áaspect al induc╚Ťiei” ar fi ├«nv─â╚Ťarea invers─â. Astfel, nu doar c─â experien╚Ťa curcanului nu are nici o valoare. Ea are deja valoare negativ─â: el a ├«nv─â╚Ťat┬áobserv├ónd, exact a╚Öa cum suntem ╚Öi noi sf─âtui╚Ťi s─â facem… ├Äncrederea s─â a urmat un trend ascendent, propor╚Ťional cu num─ârul meselor prietenoase de care a avut parte, devenind tot mai ├«ncrez─âtor, pe m─âsur─â ce m─âcel─ârirea s─â devenea iminent─â… Iar sentimentul de siguran╚Ť─â a atins punctul de maxim├«n chiar momentul ├«n care nivelul de risc atingea maximul…

Pe baza acestor observa╚Ťii, iat─â cum, pe baza a ceva ce a func╚Ťionat bine ├«n trecut noi putem ajunge s─â constat─âm c─â ceea ce am ├«nv─â╚Ťat din acel trecut se dovede╚Öte a fi “├«n cel mai bun caz irelevant sau fals, iar ├«n cel mai r─âu caz, cumplit de am─âgitor”.

Așa putem ajunge să ne gândim la surpriza Primului Război Mondial, care a apărut după perioada de pace amăgitoare de după războaiele napoleoniene.

“Confundarea unei observa╚Ťii naive a trecutului cu un aspect definitiv sau reprezentativ pentru viitor este singura cauz─â a inabilit─â╚Ťii de a ├«n╚Ťelege LN LN LN .”

├Än acest sens, se aduce ├«n aten╚Ťie o perl─â de ├«n╚Ťelepciune atribuit─â unui celebru c─âpitan de nav─â:

├Än toat─â cariera mea, n-am fost implicat niciodat─â ├«n vreun accident demn de aten╚Ťie… de nici un fel. ├Än to╚Ťi anii petrecu╚Ťi pe mare, nu am v─âzut dec├ót un vas aflat la ananghie. N-am observat vreo epav─â ╚Öi nici nu am produs vreuna. De asemenea, nu m-am aflat ├«n vreun necaz care s─â amenin╚Ťe cu producerea unui dezastru.”

E. J. Smith, c─â pitanul vasului Titanic, 1907

LN LN LN este relativă la cunoaștere

Pentru justificarea acestui subtitlu e suficient─â urm─âtoarea observa╚Ťie: ├«n vreme ce pentru curcan, lipsa hranei din ziua o mie unu este o┬áLN LN LN , pentru c─âl─âu nu e de loc a╚Öa: c─âl─âul nu doar c─â ╚Ötia ce urmeaz─â, ba chiar acesta era planul s─âu. De aici, ar rezulta c─â┬áLN LN LN este de fapt problema fraierului… Ea apare relativ la a╚Ötept─ârile pe care le are cineva,┬áLN LN LN put├ónd fi eliminat─â fie cu ajutorul ╚Ötiin╚Ťei (dac─â se poate, ╚Öi dac─â folosirea ei nu este ea ├«ns─â╚Öi generatoare a unor astfel de evenimente), sau cu ajutorul unei min╚Ťi deschise…

Lucrurile trebuie privite pe o scal─â temporal─â relativ─â, nu absolut─â:

“Cutremurele dureaz─â minute, 11 septembrie a durat ore, dar schimb─ârile istorice ╚Öi implement─ârile tehnologice sunt┬áLN LN LN care pot dura decenii. ├Än general,┬áLN LN LN pozitive au nevoie de timp pentru depistarea efectelor, dar cele negative se petrec foarte rapid.”

O trecere în revistă a istoriei LN LN LN

├Än parantez─â fie spus, notez aici ca “tem─â” de viitor c─âutarea ╚Öi citirea scrierilor sco╚Ťianului David Hume legate de ceea ce generic e numit─â “problema induc╚Ťiei”…

Un autor antiacademic ╚Öi antidogmatic a fost Sexus Empiricus care a tr─âit cu nu mai pu╚Ťin de o mie cinci sute de ani ├«naintea lui Hume. Acesta a l─âsat scris “ideile ╚Öcolii scepticilor pironieni care urm─âreau ┬áterapie intelectual─â ob╚Ťinut─â prin suspendarea credin╚Ťei”. A╚Öadar:

“V─â confrunta╚Ťi cu posibilitatea unui eveniment nepl─âcut? Nu v─â face╚Ťi griji. Cine ╚Ötie – s-ar putea dovedi bun pentru dumneavoastr─â. Dac─â v─â ├«ndoi╚Ťi de consecin╚Ťele unui fapt, ve╚Ťi putea r─âm├óne imperturbabil. Scepticii pironieni erau ni╚Öte cet─â╚Ťeni docili care aveau respect pentru obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii ori de c├óte ori puteau, dar se educau pe ei ├«n╚Öi╚Öi pentru a se ├«ndoi sistematic de orice, ating├ónd astfel un nivel de serenitate. Dar, de╚Öi aveau o g├óndire conservatoare, erau violen╚Ťi ├«n lupta lor ├«mpotriva dogmei.”

╚śi ├«nc─â o not─â:

“Faptul c─â suntem con╚Ötien╚Ťi de o problem─â, nu ├«nseamn─â prea mult, mai ales c├ónd intr─â ├«n joc interesele speciale ╚Öi institu╚Ťiile care-╚Öi slujesc propriile interese.”

Un alt g├ónditor asupra acestei problematici a fost Al-Ghazali, numit ╚Öi Algazel, cel care-i numea pe dogmatici ghabi, ceea ce literal ├«nseamn─â “imbecili”. Astfel, Algazel a intrat ├«n polemic─â cu Averroes, cel mai influent filozof medieval. O polemic─â finalizat─â f─âr─â un ├«nving─âtor, ├«n sensul c─â ├«n vreme ce mul╚Ťi g├ónditori religio╚Öi islamici au adoptat ╚Öi chiar exagerat scepticismul lui Algazel privitor la metoda ╚Ötiin╚Ťific─â, prefer├ónd s─â atribuie cauzalitatea lui Dumnezeu, iar Occidentul a ├«mbr─â╚Ťi╚Öat ra╚Ťionalismul lui Averroes, ra╚Ťionalism construit pe cel al lui Aristotel, continuat de d’Aquino ╚Öi filozofii evrei autointitula╚Ťi averroezi.

Scepticul și religia

├Än vreme ce “scepticii antici sus╚Ťineau ignoran╚Ťa c─âutat─â ca prim pas ├«n cercetarea onest─â a adev─ârului, scepticii medievali – at├ót musulmani, c├ót ╚Öi cre╚Ötini – au folosit scepticismul ca unealt─â pentru evitarea a ceea ce ast─âzi numim ╚Ötiin╚Ť─â.”

“Ideea argument─ârii pe credin╚Ť─â, nu pe ra╚Ťiune, este cunoscut─â ca fideism.”

Reprezentantul cel mai cunoscut al scepticilor┬áLN LN LN a fost Pierre Bayle, un erudit protestant, sistemul s─âu filozofic influen╚Ť├óndu-l considerabil pe Hume.

Ideile scepticismului au fost expuse cel mai complet prin opera episcopului catolic Pierre-Daniel Huet, cel care prin 1690 scria Tratat filozofic despre sl─âbiciunile min╚Ťii umane, ├«n care nu doar c─â destram─â dogmele ╚Öi pune la ├«ndoial─â percep╚Ťia uman─â, dar aduce argumente puternice ├«mpotriva cauzalit─â╚Ťii. Astfel, afirm─â c─â orice eveniment poate avea o infinitate de cauze posibile.

Cine ar vrea s─â fie curcan?

├Än vreme ce Hume a fost sceptic radical ├«n biroul s─âu, dar nu ╚Öi ├«n via╚Ťa zilnic─â, pentru c─â nu se putea descurca altfel, pentru a evita rolul curcanului, noi ar trebui s─â fim sceptici exact ├«n privin╚Ťa chestiunilor cu implica╚Ťii ├«n via╚Ťa cotidian─â.

Cu alte cuvinte, cartea domnului Taleb ├«ncearc─â – av├ónd ├«n vedere riscurile cotidiene, inclusiv cele ale travers─ârii str─âzii ­čśĆ – s─â ne ├«nve╚Ťe cum putem evita “s─â trecem strada” lega╚Ťi la ochi…

Speran╚Ťa Mediocristanului

Traiul zilnic ├«n Mediocristan e convenabil… ├Än Mediocristan problema┬áLN LN LN fie nu exist─â, fie are consecin╚Ťe neglijabile.

Din p─âcate, aceast─â speran╚Ť─â nu e dec├ót un vis, noi av├ónd nevoie de o alt─â mentalitate, pentru c─â nu tr─âim (dec├ót, poate, scurte perioade) ├«n Mediocristan. Ignoran╚Ťa noastr─â ├«n privin╚Ťa┬áLN LN LN , poate avea conseci╚Ťe:

  • ne concentr─âm asupra unor por╚Ťiuni preselectate din ceea ce vedem ╚Öi pornind de la acestea, generaliz─âm ├«n privin╚Ťa a ceea ce nu vedem; e vorba despre eroarea confirm─ârii;
  • ne autoam─âgim cu pove╚Öti care ne satisfac setea platonic─â pentru diverse tipare: eroarea narativ─â;
  • ne comport─âm ca ╚Öi cum┬áLN LN LN nu exist─â, ├«n condi╚Ťiile ├«n care istoria ascunde┬áLN LN LN , f─âc├óndu-ne s─â apreciem eronat ╚Öansele de apari╚Ťie a unor astfel de evenimente: distorsiunea┬ádovezii t─âcute;
  • ne “canaliz─âm” asupra unor surse bine definite ale incertitudinii, poate prea detaliate, dezavantaj├óndu-le pe celelalte, care nu ne vin ├«n minte.

Articole dedicate c─âr╚Ťii lui Nassim Nicholas Taleb, ÔÇ×Leb─âda Neagr─âÔÇŁ (LN), sau, a╚Öa cum o subintituleaz─â, “Impactul foarte PU╚ÜIN PROBABILULUI”

întreaga serie de articole
 

5 thoughts on “Curcanul? Un fraier…

  1. Magda 24 august 2017 at 19:13

    Surpriza, mare sau mic─â, poate ap─ârea nu numai datorit─â anumitor a╚Ötept─âri, cu totul altele decât cele la care ne-am gândit ulterior, ele ne pot DEP─é╚śI A╚śTEPT─éRILE câte-odat─â, sim╚Ťindu-te îmb─âta╚Ťi ╚Öi îmb─ârb─âta╚Ťi de constatare!

    Dar atunci, n-ar mai aduce cu o LN, decât în sens pozitiv, no?
     
    Iar a╚Ötept─ârile, pot fi previzionate aproximativ, în func╚Ťie de mersul lucrurilor de pân─â-atunci, deci pe baz─â de experien╚Ť─â personal─â… când nu se întâmpl─â a╚Öa, atunci poate fi ”de vin─â” pu╚Ťina sau superficiala judecat─â în a previziuna sau…╚śeful de Sus, hot─âr─â╚Öte ALTFEL pentru noi, fiindc─â nu suntem AICI chiar autonomi cum ne credem, ori de capul nostru!

     
  2. Magda 24 august 2017 at 19:15

    Referitor la ”îndoiala” dac─â OBSERVA╚ÜIA lucrurilor ╚Öi/sau evenimentelor dintre oameni, ar fi pricina pentru care dai cu nasul într-o LN, datorit─â sc─âp─ârii unor p─âr╚Ťi esen╚Ťiale neobservate, ori cuno╚Ötin╚Ťe ce te-ar salva de ╚Öocul apari╚Ťiei ╚Öi intruziunii  nefericite a unei LN în via╚Ťa ta….observarea atent─â dac─â e neglijat─â, poate fi/deveni CAUZ─é a na╚Öterii unei LN…mai ales dac─â NU realizezi c─â într-un fel sau altul…vis-a-vis de via╚Ť─â, ╚Öi tu e╚Öti UN CURCAN!
     
    Un curcan crescut pentru sacrificiu…de sine, din sine, de la sine, dând din ale sale (con╚Ötient sau nu, de bun─â voie sau nu…) pentru al╚Ťi curcani (pui sau deja ajun╚Öi la maturitate), pentru c─â  a╚Öa se întâmpl─â în via╚Ť─â…totul în rezonan╚Ť─â ╚Öi ANTITEZ─é = pl─âte╚Öti s─ân─âtatea cu boala, tinere╚Ťea cu b─âtrâne╚Ťea, fericirea cu nefericirea,  necazul cu reu╚Öita, bucuria, cu triste╚Ťea…luciditatea venirii propriei mor╚Ťi la o dat─â anume (NU neap─ârat de Ziua Recuno╚Ötin╚Ťei foot-in-mouth, cu credin╚Ťa în Dumnezeu (pentru credincio╚Öi) sau cu sfâr╚Öitul a tot ╚Öi a toate, la groapa de 2m, pentru cei necredincio╚Öi.
     

     
  3. Magda 24 august 2017 at 19:16

    Mai pune problema cum c─â, ”mâna care ne-a hr─ânit…poate fi ╚Öi cea care ne va suci gâtul”, în func╚Ťie de toane, interes…sau pentru deregla╚Ťi – din pl─âcere sau din ”datorie”! Pân─â la urm─â, în fiecare poate zace câte unul/a în fa╚Ťa c─âruia/c─âreia s─â-i adresezi în loc de ”Adio” sau ”La revedere”, un uimit, aproape dezam─âgit, pu╚Ťin dezn─âd─âjduit ╚Öi-amar –  ”╚śI TU BRUTUS?!”

     
  4. Magda 24 august 2017 at 19:17

    ╚śi, mai po╚Ťi înv─â╚Ťa din îmbuibarea generoas─â a curcanului CEVA potrivit bancului c─â, ”nu oricine te bag─â în rahat î╚Ťi vrea r─âul, dup─â cum, nu oricine te scoate din rahat, î╚Ťi vrea binele…”apropos de pisica de pe gard care, pe timp de iarn─â care pândea vr─âbiu╚Ťa de pe creang─â s─â cad─â odat─â jos, fiind înghe╚Ťat─â bocn─â… ceea ce s-a ╚Öi-ntâmplat, trecând ca din întâmplare o joian─â (cu rol de LN pozitiv se pare…laughing care s-a b─âlegat pe ea înc─âlzindu-o ╚Öi trezind-o la via╚Ť─â, ie╚Öind apoi bucuroas─â (din rahat), DIRECT în gura pofticioas─â a mâ╚Ťei pânditoare de pe gard!
     

     
  5. Magda 24 august 2017 at 19:18

    Îmi pare r─âu, dar c─âpitanul Titanicului –  E.J.Smith a fost victima unei LN, datorit─â ambi╚Ťiei constructorului care i-a gâdilat orgoliul de a intra în Cartea Recordurilor prin for╚Ťarea motoarelor ╚Öi ajungerea mai rapid─â în porturile lumii care monitorizau Titanicul, pentru a fi ciugulit pozitiv de pres─â ╚Öi ridicat pe un piedestal!

     

Las─â un r─âspuns

Denumire
Email
Pagin─â web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.