Eu n-am nimic personal cu dl. Băsescu, dar orice analiză obiectivă nu poate să nu constate un lucru: prezența sa în fruntea țării, în acești cinci ani, a însemnat un mare pas înapoi pentru țară.

Ceea ce a caracterizat prezența sa în fruntea statului a fost faptul că a devenit factorul principal de discordie permanentă între instituțiile statului.

Ceea ce a caracterizat prezența sa în fruntea statului a fost faptul că a devenit factorul principal de discordie permanentă între instituțiile statului.

„(…) Voi susține această propunere în ce privește candidatura lui Mircea Geoană la Președinția Țării. Mircea Geoană (…) el are potențialul și capacitatea de învățare necesare pentru a acestă misiune de mare răspundere. (…) Să aniversăm 20 de ani de la Revoluția din decembrie cu un nou Președinte al Țării!”, (Informație preluată din analiza „Iliescu l-a scăpat pe Geoană din lesă să-și înfigă colții în Băsescu”)”

„În noiembrie se încheie mandatul președintelui Băsescu. Este momentul judecății supreme a poporului în legătura cu modul în care acesta și-a îndeplinit mandatul de prim demnitar al țării.”, Președintele României fiind „factorul principal de discordie în instituțiile statului.” Ion Iliescu atacă și politica externă a Președintelui în exercițiu: în plan extern, sub mandatul Președintelui Traian Băsescu, România a avut „cea mai slabă și nefericită reprezentare pe plan internațional.”

„În fața acestei situații, trebuie să pornim de la faptul că PSD este principalul partid al țării și are datoria să ofere alternativa cea mai buna. (….) În condițiile date, președintele PSD, Mircea Geoană, are datoria să-și asume aceasta misiune nu ușoară. Asa cum știm, și-a exprimat această dorință, aceasta hotărâre de a candida în această bătălie. Vă propun să susținem această propunere în ceea ce privește candidatura lui Mircea Geoană la Președinția țării. Vă fac această propunere! Vă fac această propunere cu convingerea că Mircea Geoană are și potential și capacitatea de învățare necesară pentru aceasta misiune de înaltă răspundere.”

„Nu vreau să adaug niciun fel de alte nuanțe, și cei de față mă știu bine și știu să-mi măsor aprecierile, cuvintele și angajamentele. Fac de asemenea această propunere cu convingerea că atât PSD, militanții săi și aliații săi își vor mobiliza toate forțele și vor acționa unitar pentru victoria candidatului PSD, în beneficiul țării, pentru viitorul său european.”

„Obiectivul nostru ca partid de stânga este să-i apărăm pe cei mulți, pe cei care au constituit forța socială dinamică, (…) și care trăiesc în sărăcie și nevoie.” (Iliescu: Noiembrie – momentul judecății populare supreme a modului în care a condus Băsescu)

(…) Acum 10-15 ani, multe dintre ideile formulate de Corneliu Coposu puteau să le pară unora simple utopii politice, iar altora de-a dreptul niște încercări de destabilizare a situației României. Astăzi, liniile politice formulate de ultimul mare lider țărănist, cu vorbele sale tăioase și așezate, de ardelean, constituie fundamentul unei societăți care, târâș-grăpiș, încearcă să se integreze in Europa civilizata. Peste timp, Seniorul a învins.

(…) În 1991, România a fost singura țară fost comunistă care a semnat ultimul Tratat cu URSS, Bucureștiul angajându-se să nu intre în organizații militare considerate ostile Moscovei. URSS s-a prăbușit însă după puciul din august 1991, fără ca Tratatul să mai poată fi ratificat. Corneliu Coposu a fost unul dintre liderii politici care au condamnat încheierea Tratatului cu URSS și care a afirmat, de la bun început, ideea orientării euroatlantice a României.

„Socotită la un moment dat „un moft” de președintele Iliescu, proprietatea privatăși-a câștigat garantarea constituțională prin legea fundamentală intrată în vigoare în 2003. Constituția din 1991 vorbea doar de „ocrotirea proprietății”, formulare criticată vehement de Corneliu Coposu.”

„Corneliu Coposu s-a pronunțat întotdeauna pentru restituirea integrala a proprietăților confiscate de regimul comunist. Ideea a fost considerată de-a dreptul destabilizatoare de grupările apropiate lui Ion Iliescu. Acestea susțineau că retrocedarea va genera dezordine socială și va sărăci majoritatea populației.”

Corneliu Coposu s-a declarat un ferm susținător al revenirii României la monarhia constituțională, considerând drept nelegitimă instaurarea republicii, la 30 decembrie 1947, în plină ocupație sovietică. (…) La toate manifestările publice la care participă, Regele Mihai este astăzi înconjurat cu respect de români. Casa Regală desfășoară numeroase activități de natură culturală, diplomatică și caritabilă, constituind o prezență importantă în viața publică din România. De asemenea, Regele Mihai a pledat, pe lângă Casele Regale și cancelariile occidentale, pentru integrarea euroatlantica a României.

Au trecut 10 ani de la moartea „ultimului senior al României”, cum îl numea Petre Țuțea. A părăsit această lume, dar spiritul său dăinuie în continuare, rămânând un reper moral în politica românească.