Tehnici de manipulare politică: ≪Asimetria de poziții și șansa celui mai mic≫

întreaga serie de articole

Atacul la persoană este direct legat de o regulă a asimetriei confruntării: un politician aflat pe o poziție statutară mult superioară celui care atacă, nu răspunde direct atacului sau, în nici un caz nu o face personal. Logica acestei relații diferă de relația-tip a confruntării politice prin capitalul de credibilitate, notorietate și/sau poziția de status pe care o ocupă cei doi politicieni în cadrul spectacolului politic național sau regional. Astfel, un Președinte de stat are un capital politic superior unui alt competitor politic, motiv pentru care, o confruntare politică mediatizată între aceste două poziții de status, de regulă, nu se întâmplă. A răspunde unui atac venit dinspre o personalitate de un calibru mediatic mult inferior ar sfârși prin a-i crea acesteia notorietate, fără un câștig pentru cel cu capital politic superior. Asimetria pozițiilor de status – Președintele României și Primarul unei localități de 2.500 de locuitori, de exemplu, se referă la șansele pe care deținătorul poziției superioare – Președintele – i le oferă pentru vizibilitate și notorietate unui personaj politic necunoscut, care, eventual, vrea să se lanseze în campanie.

Ne amintim, nu-i așa, aroganța cu care Victor Ponta, premier la momentul campaniei pentru prezidențialele din 2014, își trata contracandidații!

Cazuri

Băsescu vs. Vanghelie

În perioada septembrie-decembrie 2001, Primarul General al Capitalei a intrat în dispută media cu Primarul sectorului 5, Marian Vanghelie. Cadrul în care s-a desfășurat conflictul care l-a propulsat pe Marian Vanghelie în sfera media este legat de probleme administrative și de un limbaj dur de ambele părți – neplata firmei REBU condusă de un lider al Partidului condus de Traian Băsescu la vremea aceea, deszăpezirea, etc. La un moment dat, replicile directe ale Primarului General au încetat. Era prea târziu însă, căci dialogul atac-răspuns între cei doi politicieni generase un personaj politic nou – Primarul de sector „care este” Marian Vanghelie, fără ca primarul General Traian Băsescu să fi câștigat ceva la capitalul de imagine sau cel politic. Un Președinte de țară nu răspunde vicepreședinților de partid sau atacurilor consilierilor județeni, după cum un președinte de partid nu răspunde atacurilor inițiate de secretarul general adjunct al partidului advers.

Problema REBU

M. Vanghelie:

„(…) Cred că bucureștenii din sectorul 5 s-au săturat să fie jefuiți de firme precum REBU sau Apa Nova, care încasează sume importante pentru servicii care lasă de dorit.”

„Trebuie să facem un control clar în zona economică, la REBU, pentru a se vedea ce s-a făcut cu patrimoniul societății”

Primarul Capitalei, Traian Băsescu:

„Este surprinzător că Vanghelie își lasă vitejia după ușă și, prin minciună, încearcă să scape de obligațiile pe care le are. Și la sectorul 5 – ca și la sectorul 4 – există probe ca doresc să introducă în sector firme de salubrizare ale unor clienți politici.

Vanghelie nu vrea să plătească salubrizarea pentru că „(…) dorește să lovească într-o societate în care Primăria Capitalei deține 50 la sută din capital. Potrivit unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), începând din luna iulie a acestui an, firmele de salubrizare care asigură curățenia stradală și menajeră în fiecare zonă administrativă au devenit subordonate primăriilor de sector. (…).

Problema deszăpezirii

Conflictul dintre Primarul general și Primarul de sector câștigă interesul media. Pentru că problemele discutate sunt de un real interes pentru cetățeni, mai ales presa scrisă nu poate trece pe lângă acest tip de conflict administrativ.

„Ședința extraordinară a Consiliului municipal București, convocată ieri de primarul general Traian Băsescu, s-a transformat într-un schimb de replici dure între consilierii PSD și prefectul Mihai Luican, pe de o parte, și primarul Băsescu, pe de alta. Chiar și intenția primarului de a stabili un program unitar de deszăpezire, la nivelul întregului oraș, a degenerat într-un conflict verbal, politizat, imediat după ce acesta a anunțat că, în esență, scopul ședinței a fost acela ca „membrii Consiliului să ia act că în sectorul 5 nu s-a întocmit un program de salubrizare și deszăpezire”. (…)”

În ceea ce privește pregătirea pentru iarna, Vanghelie a spus ca a transmis Primăriei Capitalei un program pentru sectorul 5 încă din 2 noiembrie:

„Am deja 50 de utilaje și în curând vom avea toate cele necesare pentru deszăpezire, pentru că am semnat contract cu Roman și Beiuș.”

După ce a primit Programul sectorului 5 și l-a analizat, Băsescu a spus:

„Repet: sectorul 5 nu are un program de deszăpezire.”

Enervat, primarul Vanghelie a spus că, de când a renunțat la serviciile firmei Rebu, condusă de un director provenit de la organizația PD Buzău, a economisit 10 miliarde de lei:

„Zece miliarde pe care îi plăteam pe vrăjeală!”

Conflictul s-a amplificat, în final, primarul Băsescu strigând de la prezidiu:

„Îl dați afară pe recalcitrantul ăsta?”

Cazul Aurelian Pavelescu (2008)

Același T. Băsescu, discreditează prin defăimare un lider politic aflat pe o poziție de status semnificativ inferioară la nivel de capital politic, schimbând registrul folosit în cazul lui Marian Vanghelie. Dacă pe primul l-a ajutat să crească, tehnica ridiculizării pentru cel de-al doilea caz blochează logica asimetriei de poziții să funcționeze în favoarea celui mai slab.

Liderul cu resurse de capital politic superioare – ex. Traian Băsescu, se poate referi la un asemena atac venit de pe o poziție semnificativ inferioară la nivel de status politic (Aurelian Pavelescu) în termeni de maximă deriziune. De exemplu, într-o enumerare de persoane pe care le atacă și le recunoaște, în egală măsură, calitatea de subiecți de dialog/polemică, șeful statului introduce un om politic, „în trecere”, prim-vicepreședinte al PNŢCD, care îl atacă în mod constant pe Traian Băsescu în mass media. Atacul la persoană este combinat aici cu stilul bășcălios.

Registre de atac diferite în același discurs

„Sigur că am vorbit despre blaturi în campanie, cel mai odios este cel in care domnul Iliescu și-a împins propriul candidat, Geoană și-a împins și el propriul candidat pe lângă Vanghelie. N-am crezut că în România deprecierea unui partid poate merge atât de jos ca la PSD. Blatul este și la PSD, și în zona întâlnirii dintre Gușă și Hrebenciuc, și în zona negocierilor pe care le poartă avocatul ăla mic cu capul mare și glasul ridicat, Aurelian Pavelescu parcă, cu Cristian Pavelescu. Nu am crezut că PSD se poate deprecia atât de mult.”

(…) „Și vă pot spune că acest Oprescu mi-a fost viceprimar. Când a văzut că are în mână Bucureștiul a fugit să se facă senator.”

Atac repetat la adresa lui Aurelian Pavelescu:

„Pavelescu este unul dintre politicienii pe care, deși l-am făcut parlamentar, pentru că nu s-a făcut singur, l-am făcut parlamentar oferindu-i un loc eligibil, după ce a plecat din partid a început să-l critice pe președinte”

Băsescu a menționat că, astfel, a ținut să îi dea o replică lui Pavelescu, pentru că acesta este unul din cei care își fac campanie pentru locale atacându-l pe șeful statului.

Aurelian Pavelescu atacă:

„(…) Pe de altă parte, am fost una dintre persoanele care l-au ajutat pe Traian Băsescu să devină președinte, situație pe care nu o regret, dar cu care nici nu mă mai pot mândri. Fac parte, de altfel, dintr-o armată de persoane, cunoscute de toată lumea – Roman, Duvăz, Sassu, Pleşu, Weber, Săftoiu, Gușă, Șandru etc. – de care Traian Băsescu s-a folosit și i-a îndepărtat apoi cu un sadism unic, umilindu-i apoi prin aceleași metode de falsificare a adevărului.”

întreaga serie de articole
 

Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.