O parte din rolul nostru în securitatea pe Facebook este înțelegerea diferitelor tipuri de abuzuri care apar pe platforma noastră, pentru a ne ajuta să păstrăm siguranța în Facebook, iar acceptarea definițiilor este un pas important important. Noi definim „Operațiuni de informare”, provocarea din centrul acestei lucrări, ca acțiuni întreprinse de actorii organizați (guverne sau actori ne-statali) de denaturare a sentimentului politic intern sau extern, cel mai frecvent pentru a obține un rezultat strategic și/sau geopolitic. Aceste operațiuni pot utiliza o combinație de metode, cum ar fi știri false, dezinformare sau rețele de conturi false care vizează manipularea opiniei publice (ne referim la acestea ca la „amplificatoare false”).

Operațiunile de informare ca strategie de denaturare a percepției publice nu reprezintă un fenomen nou. Acesta a fost folosit ca un instrument de guvernare internă și de influență străină de lideri care merg înapoi în vechile imperii roman, persan și chinez și se numără printre mai multe abordări pe care țările le adoptă pentru a reduce diferențele de capacități în contextul concurenței mondiale. Unii autori folosesc termenul „asimetric” pentru a se referi la avantajul pe care o țară îl poate câștiga de la un adversar mai puternic prin utilizarea unor strategii neconvenționale precum operațiunile de informare. În timp ce o mare parte din rapoartele și dezbaterile publice actuale se concentrează asupra operațiunilor de informare la nivel internațional, tactici similare sunt, de asemenea, utilizate frecvent în contexte interne pentru a submina adversarii, cauzele civice sau sociale sau campionii lor. În timp ce operațiunile de informare au o istorie îndelungată, platformele sociale media pot servi drept un nou instrument de colectare și diseminare a acestor activități. Prin folosirea adesea a mijloacelor de comunicare socială, operatorii de informații pot încerca să denatureze discursul public, să recruteze susținători și finanțatori sau să afecteze rezultatele politice sau militare. Aceste activități pot fi uneori realizate fără costuri semnificative sau riscuri pentru organizatorii lor. Vom vedea câteva atitudini specifice acestui comportament:

• Accesul la nivel global este acum posibil: liderii și gânditorii, pentru prima dată în istorie, pot ajunge (și ar putea influența) o audiență globală prin intermediul noilor media, cum ar fi Facebook. Deși există multe beneficii pentru acest acces sporit, acesta creează, de asemenea, oportunități pentru actorii rău intenționați să ajungă la o audiență globală cu operațiuni de informare.
• Toată lumea este un potențial amplificator: poate că în mod critic, fiecare persoană dintr-o lume cu media socială poate acționa ca o voce pentru cauzele politice în care le crede cel mai mult. Aceasta înseamnă că operațiunile de informare bine executate au potențialul de a obține influență organică, prin canale autentice și rețele, chiar dacă provin din surse neautentificate, cum ar fi conturi false.

Separarea „știrilor false” de operațiunile de informare

Termenul de „știri false” a apărut ca o expresie totală, care se referă la toate, de la articole de știri incorecte, la fapte de opinie, parodii și sarcasme, furie, zvonuri, meme-uri, abuzuri online și denaturări factuale de către figuri publice raportate în știri de altă natură. Suprasolicitarea și folosirea necorespunzătoare a termenului „știri false” pot fi problematice deoarece, fără definiții comune, nu putem înțelege sau aborda pe deplin aceste probleme.

Am adoptat următoarea terminologie pentru a ne referi la aceste concepte:

• Operațiuni de informare (sau influențare) – acțiunile întreprinse de guverne sau actori nestatali organizați pentru a distorsiona sentimentele politice interne sau externe, cel mai frecvent pentru a obține un rezultat strategic și/sau geopolitic. Aceste operațiuni pot utiliza o combinație de metode, cum ar fi știri false, dezinformare sau rețele de conturi false (amplificatoare false) care vizează manipularea opiniei publice.
• Știri false – articole de știri care se pretind a fi faptice, dar care conțin denaturări intenționate, de fapt cu intenția de a trezi pasiunile, de a atrage spectatori sau de a înșela.
• Amplificatoare false – activitatea coordonată de conturi inutile, cu intenția de a manipula discuțiile politice (de exemplu, prin descurajarea anumitor părți de a participa la discuții sau prin amplificarea vocilor senzaționale față de alții).
• Dezinformarea  – informații/conținut inexact sau manipulator care sunt răspândite în mod intenționat; aceasta poate include știri false sau poate implica mai multe metode subtile, cum ar fi operațiunile sub steag fals, alimentarea cu citate greșite sau povești pentru intermediari inocenți sau amplificarea cu bună știință a informațiilor părtinitoare sau înșelătoare. Dezinformarea este diferită de ceea ce se numește misinformation, are este răspândirea necorespunzătoare sau neintenționată a informațiilor inexacte, fără intenții dăunătoare.

Rolul știrilor false în operațiunile de informare

În timp ce operațiile de informare pot folosi uneori narațiuni false sau știri false ca instrumente, ele nu sunt cu siguranță una și aceeași. Există câteva distincții importante:

• intenție: furnizorii de știri false pot fi motivate de stimulente financiare, motivații politice individuale, atragerea de clicuri sau toate cele de mai sus; știrile false pot fi partajate cu sau fără intenții rău intenționate; operațiunile de informare, totuși, sunt în primul rând motivate de obiective politice și nu de beneficii financiare.
• mediu: știrile false sunt în primul rând un fenomen legat de știrile online despre care se presupune că provin din surse legitime; operațiunile de informare, cu toate acestea, implică adesea ecosistemul informațional mai larg, inclusiv mass-media vechi și noi.
• amplificare: în sine, știrile false există într-un vid; cu o amplificare deliberat coordonată prin intermediul rețelelor sociale, cu toate acestea, se pote transforma în operațiuni de informare.