- Libertatea și viitorul internetului (1)
- Libertatea și viitorul internetului (2)
- Libertatea și viitorul internetului (3)
- Libertatea și viitorul internetului (4)
- Libertatea și viitorul internetului (5)
- Libertatea și viitorul internetului (6)
- Libertatea și viitorul internetului (7)
- Libertatea și viitorul internetului (8)
- Libertatea și viitorul internetului (9)
- Libertatea și viitorul internetului (10)
- Libertatea și viitorul internetului (11)
Titluri pe pagină
Internetul și economia
Din discuțiile celor patru se identifică trei categorii esențiale ale libertății individuale:
- libertatea de mișcare;
- libertatea de gândire/comunicare;
- libertatea economică.
Din acestea trei, derivă celelalte. Iar una derivată este cea a confidențialității, pentru că „ai nevoie de confidențialitate pentru a comunica liber și a gândi liber”.
Din punct de vedere economic, existența unor servicii precum Paypal, Visa sau MasterCard nu face altceva decât „să pună lumea, de facto, într-o situație de monopol”. Pentru că „este pur și simplu foarte periculos să ai o locație centrală în care sunt stocate toate plățile, pentru că [asta] facilitează tot felul de întrebuințări ale acestor date”.
Activiștii cypherpunk au înțeles că „arhitectura definește într-adevăr situația politică”. Sau altfel spus, chiar „dacă ai o arhitectură centralizată” pe care „o controlează cei mai cumsecade oameni din lume, ea va atrage ticăloși, iar acei ticăloși vor face [diverse] lucruri cu puterea lor pe care cei care au proiectat-o nu le-ar face”. Practic, „chiar dacă oamenii au cele mai bune intenții, nu contează. Arhitectura este adevărul. Este adevărul internetului în ceea ce privește comunicațiile”.
– (…) Așa numitele sisteme de interceptare legală, ceea ce nu e decât un mod drăguț de a spune spionarea oamenilor…
– Este un eufemism, interceptarea legală.
– Absolut, la fel ca omorul legal.
– Sau tortura legală.
– (…) Așa-numita interceptare legală este același lucru – pui pur și simplu legal înaintea tuturor cuvintelor și dintr-odată, din cauză că o face statul, devin legitime.
De aceea, mișcarea cypherpunk „și-a dorit […] să creeze sisteme care să ne permită să ne plătim unul pe altul într-un mod cu adevărat liber, în care să nu fie posibil să se intervină. Cum este moneda chaumiană, care este o monedă electronică proiectată după specificațiile lui David Chaum, cel care a creat eCash (o monedă electronică complet anonimă)”
Crearea unei monede electronice este un lucru important tocmai din cauză că controlul asupra mijlocului de schimb este unul dintre cele trei ingrediente ale unui stat […]. Dacă sustragi statului monopolul asupra mijloacelor de interacțiune economică, sustragi unul dintre cele trei ingrediente principale ale statului. În modelul statului ca mafie, unde statul este o organizație care asigură protecția sub amenințarea pedepsei violente, statul scutură oamenii de bani în toate modurile posibile. Controlarea fluxului de monedă este importantă pentru creșterea veniturilor de către stat, dar este de asemenea importantă pur și simplu pentru a controla ceea ce fac oamenii – promovând un lucru, inhibând un altul, interzicând complet o anumită activitate sau o organizație, sau interacțiunile dintre organizații.
Se pare că există motive bine întemeiate pentru cel care a creat o altă monedă electronică – Bitcoin – să se fi abținut să iasă în luminile rampei! Chestiunile financiare sunt cel mai periculos lucru de care să te ocupi. N-ai vrea să fii cel care inventează prima monedă electronică de succes… Cei care au inventat e-gold au sfârșit prin a fi urmăriți penal în SUA…
Prin trecerea la internet a societății globale, libertatea de mișcare a rămas practic aceeași, dar libertatea de comunicare a explodat în anumite privințe, în sensul în care putem comunica cu mai mulți oameni; pe de altă parte, aceeași comunicare s-a degradat uluitor, pentru că nu mai există confidențialitate, comunicarea putând fi (și chiar este!) spionată și stocată, putând fi astfel folosită împotriva noastră. Similar, interacțiunile economice au avut o evoluție similară. Distribuția de date se face între toate marile puteri occidentale. Oricare ar fi arhitectura comunicațiilor, banii sunt doar biți. Dacă acum douăzeci-treizeci de ani, băncile și companiile de carduri aveau bancomate cu interfețe X.25, ceea ce însemna o rețea separată, acum totul este TCP/IP pentru că e mai ieftin!
Bitcoin
Bitcoin este o monedă electronică, fiind mai degrabă o marfă, decât o monetă clasică. „Este un hibrid foarte interesant, pentru că deținătorii de conturi sunt în întregime anonimi și pentru că poți să-ți faci un cont oricând dorești, dar tranzacțiile întregii economii Bitcoin sunt complet publice.” Ce este inovator la Bitcoin este distribuția și algoritmii ce permit distribuția, în sensul în care nu te încrezi anume în vreuna dintre părțile rețelei bancare Bitcoin. Încrederea este distribuită, iar funcționarea regulamentară a unui astfel de „sistem bancar” onest, bazat pe Bitcoin este integrată în arhitectura sistemului. Lucrurile sunt astfel stabilite, încât, munca necesară comiterii unei fraude să presupună costuri de electricitate mai mari decât beneficiul economic rezultat din acea fraudă!
Bitcoin a găsit echilibrul perfect și a adăugat o idee foarte inovativă despre cum să atingi un adevărat consens global cu privire la tranzacțiile economiei Bitcoin, chiar pornind de la prezumpția apariției unei bănci frauduloase…
Dacă cei care au creat Bitcoin ar fi stabilit ca Tor să fie folosit în mod obligatoriu de toată lumea, astfel încât să nu-ți creezi un cont, ci să creezi niște identificatoare criptografice, ar fi fost posibil, dacă totul ar fi trecut prin Tor, ca structură internă a întregului sistem, să ai confidențialitatea locației, chiar dacă ai fi avut totuși identificatori folosiți pe termen lung care te identificau ca să-ți poți lega tranzacțiile unele de altele.
Alte idei despre bani
Ceea ce observăm este că dacă ai mulți bani, poți plăti o taxă pentru a-ți păstra confidențialitatea, iar dacă nu ai mulți bani, e aproape garantat că nu ai confidențialitate. Și este și mai rău în cazul internetului. Lucrurile ca Bitcoin sunt un pas în direcția corectă, fiindcă atunci când este combinat cu un canal anonim de comunicații, cum ar fi Tor, de pildă, îți permite să trimiți Bitcoin către WikiLeaks [spre exemplu!] prin intermediul sistemului Tor, și oricine ar privi această tranzacție ar vedea că un utilizator Tor trimițând un Bicoin, iar pe tine (WikiLeaks în acest exemplu) primindu-l.
Referitor la procesul de legiferare, se poate constata că ritmul inovațiilor este atât de rapid, încât este mult mai rapid decât procesul de elaborare de politici.
O altă idee importantă este aceea că „dacă acorzi mai multă putere cuiva care este deja puternic, poți bloca apariția unui nou actor care ar fi fost mai eficient”. Mai mult, „politicile trebuie să se adapteze la societate, nu invers”.
Iar un principiu care merită toată atenția este unul emis de Heinz von Foerster – nașul ciberneticii, ce care a inclus în setul său de reguli una care spune așa:
Acționează tot timpul în așa fel încât să sporești opțiunile.
Având în vedere că amplificarea confidențialității tranzacțiilor monetare ar putea avea efecte negative, se poate pune următoarea problemă:
În momentul de față, sistemul monetar are o logică specifică și chestiunea importantă este cum să împiedicăm sistemul monetar să invadeze alte arii de activitate.
Sistemul monetar poate afecta și limita opțiunile oamenilor în alte domenii de activitate. „Dacă poți plăti asasini pentru a face anumite lucruri, sau dacă îți poți cumpăra arme și merge la război împotriva altor țări, atunci limitezi opțiunile altor oameni de a trăi, de a acționa. Dacă investesc mai mulți bani în comunicații, atunci mai mulți oameni ar avea mai multe opțiuni.”