Internetul și politica

Și iată că discuția celor patru revine la aspectele de natură legislativă… Cu această ocazie este subliniată puterea hackerilor, precizându-se sensul inițial al conceptului de „hacker”, o persoană ce iubește tehnologia, care vrea s-o înțeleagă pentru a o perfecționa și pentru a nu deveni captivul acesteia. Deci nu vorbim de hacker-ul infractor!

Faptul că au apărut companii precum Google sau Facebook care și-au construit modele de afaceri bazate pe preluarea datelor personale ale utilizatorilor este altă poveste.

Factorii politici, cei care doresc să-și subordoneze orice aspect al vieții cetățenilor, au inițiat deja legislații precum SOPA (Legea Opririi Pirateriei Online) și PIPA (Legea pentru protecția IP-urilor). Acest gen de legislații au un caracter de reglementări violente ale drepturilor de autor, care acordă, spre exemplu, Hollywood-ului puterea de a ordona oricărui furnizor de internet să restricționeze accesul și să cenzureze internetul. Ba mai mult, să creeze blocade financiare similare celei la care a fost supusă WikiLeaks. În Uniunea Europeană, au fost aprinse dezbateri cu prilejul ACTA (Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii), acesta fiind un tratat multinațional ce stă la baza legilor SOPA și PIPA și a cărui monstruozitate secretă consta în însăși circumscrierea democrației.

S-a constatat o radicalizare politică a tineretului pe internet, oameni care practic nu vor să renunțe la libertate, în pofida discursului politic care în dorința de a obține această renunțare apelează permanent la sperietoarea celor Patru Călăreți ai Apocalipsei Informatice: spălarea de bani, drogurile, terorismul și pornografia infantilă.

A fost adus în discuție sistemul de fișiere rubberhose sau MAID (Massive Array of Idle Disks) ca reacții la legi precum Regulation of Investigatory Powers (Reglementarea Puterilor Investigatoare).

Internetul este un instrument, un antidot la discursul politic, un discurs ce se bazează pe sentimentalism și pe un cadru temporal al prezentării informației extrem de scurt, în condițiile în care, putem constata cum, în douăzeci și patru de ore, informația de ieri dispare și e înlocuită cu cea de azi. Ori marele internet nu uită niciodată, se pot construi dosare de-a lungul anilor, zi de zi, dosare ce se pot apoi analiza.

În acest context, ceea ce contează este componenta umană! Contează ca oamenii să se implice și să folosească instrumente precum Tor și să distribuie informația. E important să obținem să fim guvernați prin consimțământ nu nu împotriva consimțământului nostru… Practic, luarea unor decizii politice proaste ar trebui să ducă la creșterea costurilor politice pentru cei care le-au luat, ori acest lucru se poate face doar în mod colectivm, cu un internet liber…

Un alt aspect important ar fi cel legat de actuala tendință de centralizare popularizată de cloud computing! Este fundamentală arhitectura descentralizată a sistemelor, în condițiile în care, spre exemplu, Facebook, Twitter, Google sunt complet centralizate. Toate în Statele Unite, sub controlul unora care controlează forța coercitivă. Îngrămădirea de servere într-un singur loc e mai ieftină decât răspândirea lor. Dar e și cel mai bun lucru pentru democrație? Știind că în aceleași locuri NSDA își instaleazăpuncte de colectare a interceptărilor în masă? Da, în competiția economică, centralizarea câștigă, dar pe de altă parte, infrastructurile centralizate fac să fie foarte ușoare atât controlul central, cât și abuzul de putere…

O șansă de a evita o societate globală de tip Big Brother este dată de faptul că totdeauna vor fi prea mulți cei care vor să fie Big Brother! Aceștia se vor lupta între ei pentru supremație! Deși, elitele actuale se pot asocia și se pot desparte de propriile popoare pentru a avea Puterea! de aceea, cu atât mai mult e nevoie de descentralizare!