La această adresă se găsește o propunere pentru completarea listei drepturilor omului. De ce ar fi nevoie de așa ceva? Tocmai pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologiilor noi în plină expansiune.
În esență, textul respectiv spune cam așa:
„«Sună imposibil, dar este mai aproape decât îți dai seama», a declarat recent Regina Dugan despre Facebook pentru participanții la conferința dezvoltatorilor F8. Dugan se referea la planurile rețelei sociale de a citi gândurile utilizatorilor. Chiar la timp pentru a introduce câteva considerații practice în acest scenariu teribil, cercetătorii au propus patru noi drepturi ale omului pentru a ne proteja mințile de cei care ar putea avea cele mai grave intenții.
Cele patru drepturi ale omului propuse se descompun în felul următor:
Titluri pe pagină
libertatea cognitivă
Dreptul la libertatea cognitivă ar asigura faptul că unei persoane i s-ar permite „să-și schimbe stările mentale cu ajutorul neurotools-urilor și să poată refuza să facă acest lucru”. De exemplu, cineva ar avea opțiunea de a opta să părăsească experimente precum programul de stimulare a creierului experimental al armatei, care presupune că sporește aptitudinile profesionale sau noile metode de îmbunătățire și recuperare a memoriei. Dacă este adoptat, acest drept ar putea proteja cetățenii sau lucrătorii de obligația de a accepta tratamentele aplicate de către guvern sau angajator.
Protecția vieții private
Aceasta este destul de explicită, dar ar face ilegal să citiți mintea cuiva fără consimțământul său. Încă mai avem multe de făcut în domeniu, înainte ca oamenii de știință să poată alege să citească orice doresc în mintea unei persoane, dar merită deja să se definească mai devreme protecția. Chiar și în etapele experimentale de dezvoltare, subiecții testați ar trebui să aibă posibilitatea de a defini ce zone ale informațiilor din creier sunt deschise pentru vizionare și cum pot fi utilizate aceste informații mai târziu. Bineînțeles, atunci când în sfârșit Facebook va ieși cu programul de citire a minții pe teren, va trebui să sorteze prin imensul „terms of service agreement” pentru a afla care sunt domeniile din mintea dvs. care îi aparțin. Cu toate acestea, este bine să aveți o protecție juridică definită, astfel încât termenii de serviciu să fie obligați să vă informeze ce este și să nu se depășească limitele.
Integritate mentală
Dreptul la integritate mentală ar proteja oamenii de hărțuirea creierului. Implanturile de cipuri în creier se apropie de realitatea și antreprenorii influenți precum Elon Musk se îndreaptă către afaceri. Dar dacă cipurile creierului noastre sunt la fel de nesigure ca și dispozitivele noastre conectate la internet, putem intra într-o lume a durerii. Teoretic, doar cerul este limita când vine vorba de hărțuirea creierului, pentru că ar depinde de ce funcțiuni au cipurile implantate în creier. Este posibil ca un Hacker să poată prelua controlul asupra funcțiilor voluntare ale unei persoane sau chiar să-i blocheze complet creierul.
Continuitate psihologică
Protejarea continuității psihologice este similară asigurării integrității mentale, dar poate fi mai urgentă. Stimularea adâncă a creierului (Deep brain stimulation – DBS) este deja testată în tratarea problemelor de sănătate mintală, cum ar fi depresia. Într-un studiu care a tratat pacienții cu boala Parkinson, s-a constatat o îmbunătățire dramatică a dizabilității motorii. Dar subiecții au raportat, de asemenea, sentimentul că au pierdut o parte din personalitatea lor. Mai mult de jumătate dintre pacienți au spus că „nu mai simt ca mine”, „mă simt ca un robot” sau „nu m-am mai regăsit după operație”, în urma tratamentului. Dreptul la continuitate psihologică ar proteja subiecții de tratamente sau îmbunătățiri care ar putea dăuna identității lor.
Ar putea părea puțin prea devreme să definim aceste reguli în condițiile în care toate tehnologiile implicate sunt încă în stadiile experimentale timpurii. Dar amintiți-vă că nu am stabilit orientări de bază pentru neutralitatea rețelei (vorbim de Internet, probabil) înainte ca corporațiile să investească mult în ea și că aceasta nu pare să funcționeze atât de bine. Mai bine mai devreme decât niciodată.”
Ar fi de actualitate o actualizare prin completarea necesară la drepturile omului și-a altor drepturi NOI, în raport cu progresul științei, avansul/avântul tehnologiei…
Sincer, treaba cu băgarea nasului în fundul neuronului fiecăruia din partea Facebook-lui, poate fi desfințată foarte simplu, prin deconectarea, dezabonarea de la prostia asta de facebook în care, vruți, nevruți, știuți sau neștiuți DAU NĂVALĂ peste tine, să știe cine ești, ce preferințe ai, ce prieteni ai…un tablou complet dat mocca, fără constrângere, DIRECT în brațele serviciilor de tot felul (ce bucurie pe ei pentru pleașca servită) dar și-a nebunilor, obsedaților, rău-intenționaților!
Nu e vorba de paranoia aici, de o frică absurdă, nejustificată…e adevărul gol-goluț! M-a ”prostit” cineva acu’ceva timp cu logarea, și mi-am dat seama la scurt timp că nu e în regulă totuși cu așa-ceva! Drept pentru care m-am dez-logat, dezabonat, multe luni încă venindu-mi notificări pentru a reveni în platformă!
Acuma, dacă cineva din Armată se angajează în ”programul de stimulare a creierului experimental al armatei” de bună-voie sau silit, determinat de păstrarea funcției și-a retribuției de pe urma ei, într-adevăr, să aibă dreptul de a reveni la funcțiile sale normale, avute anterior…
Pe de altă parte, unora, mai tari, doritori de esențe tari, s-ar putea să dorească un astfel de experiment care să le stimuleze creierul, doritori să aibă ascendent datorită stimulării față de unul normal, sau chiar genial…egalându-l astfel!
Iar supunerea cuiva la ”noile metode de îmbunătățire și recuperare a memoriei” s-ar putea să devină obligatorii dacă nu se adaugă la ”drepturile omului” de a beneficia de ele sau nu… fiindcă s-ar putea invoca lipsa personalului medical insuficient, dar și-a echității sociale care, ar scuti o persoană sau mai multe să aibă grijă de un om cu demență în fază incipientă sau avansată.
Iarăși, tot la metodele de recuperare a memoriei, în urma unui traumatism, poate e mai benefic pentru el știindu-i-se istoricul, personalitatea, temperamentul, sensibilitatea…să rămână în noua lume, cu bucata de memorie lipsă, pentru a nu-l băga într-un nou șoc al retrăirii evenimentului care l-a aruncat în amnezie, tocmai pentru a-l proteja.
UnCheșule,
Eu zic că hărțuirea creierului e reală și e mai demult; acuma i se mai tot adaugă…pentru a-l obosi, sfârși!
Iar epuizat, să îndeplinească mimetic, ca un robot NUMAI ceea ce-i e dat din afară, ca comandă…bun, rău, nu contează!
Odată ”obișnuit”, nu va mai reacționa…decât slab, nedeterminat să (mai) schimbe ceva!