„The Opus”, un documentar care merită văzut mai ales de cei tineri, dar nu numai…
Un film care ne îndeamnă să ne întoarcem – fiecare dintre noi – spre eu-l nostru, spre forul interior, scopul unei astfel de reflecții interioare fiind unul major: acela al unei decizii care ne privește modul în care se va derula viața noastră…
– Care ar fi factorul cheie în îndeplinirea tuturor realizărilor mărețe ale Dvs.?
– O… Opus-ul…
„Cea mai bună metodă de a-ți prezice viitorul ESTE SĂ-L INVENTEZI.Depinde de tine.”
„El i-a dăruit lui Vincenzo un carnețel spunându-i să scrie exact ce-și dorește și să păstreze permanent asupra lui carnețelul. Vincenzo a scris că într-o zi va deveni cel mai celebru violonist al lumii. Punând o mână pe umărul băiatului, bătrânul i-a spus: „Când ajungi acolo, nu te opri! Reține: Opus-ul tău nu este ceea ce faci, va fi moștenirea a ceea ce ai devenit.” Vincenzo nu a înțeles. Zâmbind, bătrânul i-a spus: „Într-o zi vei înțelege.”
Titluri pe pagină
Viziunea
„Viziunea este ceea ce ai decis să fii ca și cum ai avea o baghetă magică și ai da timpul înainte și ai vedea exact ce ai face, cine ai devenit, tot ceea ce este important pentru tine. Să te simți împlinit, să trăiești abundent și să atragi toate lucrurile bune pe care le dorești în viață.”
„Primul lucru care trebuie făcut este să fii original, să fii tu însuți. Nu căuta să te transformi, găsește-ți darurile tale originale, le ai, ai atât de multe, ghidează-te după ele.”
„Ceea ce credem, devenim!”
„Problema este că mulți oameni nu au această viziune clară a succesului pentru ei. Nu au simțit niciodată că li s-ar fi permis să aibă această viziune a lor. Ei au simțit mereu că trebuie să trăiască cu ideile altcuiva despre succes. Unul din pașii pe care oamenii nu îl fac corect este primul pas, al intenției. De cele mai multe ori, intențiile oamenilor sunt rezultatul sentimentului de obligație. Când ai acest sentiment, oprește-te!”
„Problema pe care o avem mulți dintre noi este că nu avem o viziune clară a succesului.”
„Realizarea oricărui scop în viață este 99% intenție, 1% metodologie. Trebuie să-ți fie clar ce vrei și metodologia va apărea mai târziu.”
„Începe de la ideea „am vrut întotdeauna asta” și descrie cum vrei să fie viața ta. Poți descoperi că ideea ta evoluează pe măsură ce scrii, și asta e OK. Acordă-ți timp să decizi ce vrei cu adevărat. Până nu faci asta, nu vei putea să creezi o vibrație din punctul de vedere al Legii Atracției, să atragi gândul spre realitate.”
„Momentul tău de măreție poate fi măsurat prin trei lucruri care îl caracterizează:
- va avea cel mai lung efect în viața ta viitoare,
- va purta consecințele pentru viitor,
- va avea cel mai puternic impact asupra ta și asupra celor din jur.
Astfel, momentul tău de măreție va fi cel în care iei DECIZIA. Decizia face diferența!”
Planul
„Un plan mediocru astăzi este mult mai bun decât un plan perfect mâine. Pentru că mâine nu vine niciodată.”
„Aș vrea ca oamenii să se concentreze pe ceea ce pot face, nu pe ceea ce ar fi putut face.”
”Majoritatea răspunsurilor vin din acțiune, nu din calcule! Trebuie să înveți și tu asta!”
„Deseori oamenii au câte o idee bună și sunt entuziasmați, și spun „voi face asta!”. dar știi ceva? Ei nu fac nimic. Se gândesc la idee, se entuziasmează poate pentru o oră, poate pentru o zi, poate pentru o săptămână, sau poate pentru o lună. Dar entuziasmul moare. Ei nu acționează. Ei nu sunt dedicați, este o idee trecătoare.”
„Dacă e să fiu cu cinci persoane într-o cameră, vreau să fiu cel mai prost de acolo. Nu vreau să fiu cel mai deștept din cameră. dacă sunt cel mai deștept, nu ascult pe nimeni. Deoarece cred că nu am ce învăța de la ei, nu pot lua nimic de valoare de la ei. Dar dacă cred că sunt cel mai prost, atunci toți cei patru sunt mai deștepți decât mine. Și pot învăța de la oricare dintre ei.”
„Este OK să mai cazi, dar nu e OK să rămâi jos.”
„Toți experimentăm eșecul. Și dacă nu ți s-a întâmplat, este din cauză că nu ai făcut nimic nou. Pentru orice este nou e nevoie de eșec. Așa funcționează!”
Performanța
„Aristotel a spus: „Excelența nu este o piesă de teatru, ci o obișnuință.” Deci fă-ți din excelență o obișnuință, apoi te vei putea ridica cât de sus dorești, nu vei vrea să faci un singur lucru, ci o multitudine și când jocul acesta numit VIAȚĂ se va termina, să te poți uita înapoi. Tot ce poți lua cu tine sunt amintirile. Deci creează-ți un coș plin cu amintiri care merită, care sunt valoroase pentru tine, care sunt vitale.”
„Deci, dacă vrei o viață de succes, alege obiceiurile oamenilor de succes. Dacă vrei o viață fericită, alege obiceiurile unui om fericit.”
„Te-ai născut. tragedia vieții nu constă în faptul că nu ți-ai atins scopul. Nu, nu, nu. Tragedia constă în a nu avea un vis la care să aspiri. Nu e nici o catastrofă să mori cu visele neîmplinite. dar este o catastrofă să nu visezi!”
UnCheșule,
Ești telepat și/sau vrăjitor?
Chiar ieri începusem să fac transcriptul la el, gândindu-mă dacă să te atenționez să facilitezi comentarii la el, sau să mai aștept…iar la unul din citate de început, cel al lui Frank Maguire, am scris la fel ca tine….îl băgasem în culoare, ca să iasă în evidență
The Opus (www.isthow.ro)
Acest film este dedicat bunicii mele Vermeeren.
”Sunt reporter la Daily Chronicle.
Dacă ar fi un lucru pe care l-am învățat totuși în acești ani ca reporter, este că, foarte rar sfârșitul reportajului este și sfârșitul poveștii.
De fapt, câteodată, este chiar începutul.
Aceasta este povestea care a fost pentru mine începutul.
Cu toate că ne-am întâlnit doar o singură dată, și nu am schimbat decât un cuvânt, viața mea s-a schimbat pentru totdeauna.
-Bună, sunt reporter la The Chronicle.
-Intrați.
-Mulțumesc.
Interviul era cu Vincenzo Vivaldi, violonist și compozitor de marcă al lumii, trebuie să recunosc, nu știam prea multe despre el, dar aveam întrebările pregătite.
Cum a ajuns să aibă așa succes, cum a creat o așa moștenire, și ce la inspirat să învețe să cânte la vioară.
M-am simțit, ca și cum călcam pe pământ sacru, când am intrat în camera bătrânului.
Puteam să simt că timpul plecării lui, sosise.
(în arată cum se așează pe scaunul pregătit lângă pat, cum își scoate carnețelul de notițe, și pixul)
-Mulțumesc că ați acceptat interviul, D-le Vivaldi.
Care ar fi factorul cheie în realizarea tuturor realizărilor mărețe ale Dvs.?
–O…Opus-ul (muz).
Acestea au fost ultimele lui cuvinte.
Când am părăsit casa în ziua aceea, aveam întrebări mai mari decât atunci când sosisem.
OPUS-ul
PEGGY O’NEIL: Opus-ul, este cea mai importantă operă a unui compozitor. Opus-ul pentru noi, este să devenim cei mai buni putem deveni.
MARK VICTOR HANSEN (autor ”Supă de pui pentru suflet”): Tu și eu suntem aici, pentru a face lucruri magnifice, suntem aici ca să creăm, să contribuim și să ne conectăm la viteză maximă.
Dr.JOHN DEMARTINI (filozof): Oricine are în adâncul lui un vis, o viziune, o chemare, un moment de inspirație.
BOB DOYLE: Toată lumea o poate face. Este ca un clișeu, poți fi tot ceea ce îți dorești să fi, trebuie doar să ai visul, acesta este adevărul, chiar dacă este un clișeu.
FRANK MAGUIRE: Cea mai bună metodă de a-ți prezice viitorul, ESTE SĂ-L INVENTEZI! Depinde numai de tine.
Vincenzo a venit în America la vârsta de 7 ani.
A venit din bătrâna Europă.
Când s-a urcat pe vasul care l-a dus în America, nici nu avea idee că avea să întâlnească două lucruri care aveau să-i schimbe viața pentru totdeauna.
Unul, era o țară nouă.
Celălalt, era un profesor și-o vioară.
(Îl arată pe Vivaldi pe când era mic, pe vapor, în drum spre America cum asculta super-încântat o vioară…nu știa de unde vine, dar s-a luat după sunet. A traversat, a urcat scări, și a dat peste un bătrân care ședea pe scaun și cânta la vioară. )
Pe măsură ce-asculta, era captivat, și inima lui știa că într-o bună zi, el va cânta acest cântec.
Când dă cu ochii de bătrân, face un pas înapoi, dar zâmbind.
Vincenzo a spus că ar vrea să cânte și el așa într-o bună zi.
UnCheșule,
N-am uitat de vaccinuri, mai am puțin și le termin.
La celălalt documentar, o să-l vizionez integral, și o să scriu niște concluzii….
În privința lui Zelea Codreanu, o să-ți răspund prin ALTCINEVA
Cred că deja știi despre cine este vorba….avem cam aceleași afinități vis-a-vis de personalitățile puternice care au marcat istoria, România în special….
P.S. A fost o săptămână de pomină! Obositoare, grea și care a trecut foarte repede!
Iar TIMPUL…parcă nici ăsta nu-ți mai ajunge, chiar fuge de tine….Na, de-l prinde!
Referitor la VIZIUNEA asupra viitorului fabricat, se cer câteva condiții, exprimate chiar din/de vorbele celorlați:
1.Vedere clară proiectată în viitorul apropiat a ceea ce vrei să fii, și intuirea pașilor pe care trebuie să-i parcurgi pentru a-l atinge cu degetul;
2.ORIGINALITATEA care cere RISCUL de a fi/rămâne autentic, nu fabricat (mulat) de ochii lumii și pentru a-i place ei…
3. CERTITUDINEA că, într-adevăr…suntem ceea ce gândim, d-aia și ”ceea ce credem, devenim”!
4.OSUL LA TREABĂ…chiar și cu 1% pentru ÎNCEPUT, potrivit a ceea ce-a afirmat unul din ei „Realizarea oricărui scop în viață este 99% intenție, 1% metodologie. Trebuie să-ți fie clar ce vrei și metodologia va apărea mai târziu.”
5.Asumarea ratărilor, a EȘECULUI fără a rămâne la pământ…gândindu-te că ești un fel de HOPA-MITICĂ care-i construit să cadă, dar care se și ridică.
6. Dorința de a sta alături de oameni mai deștepți și mai capabili decât tine, care te vor ajuta, chiar fără să-și dea seama CUM, și numai din pricina vederii lor, a modului cum vorbesc, se mișcă… iar efectul prezenței lor exercitat asupra ta, prin exprimarea unei idei, spusă cu o anumită tonalitate, însoțită de un gest sau faptă… datorită sensibilității tale pentru frumos, creator sau inteligent spus (de un deștept), să te facă să-ți găsești DRUMUL, impulsul de a merge pe acel drum, intuirea folosirii mijloacelor de a-l parcurge, etc…pentru că VISUL neîmplinit, te va urmări precum o crimă comisă, neștiută de nimeni, dar conștientizată integral de tine…în regret pentru toată viața.
Frumoasă enumerare! 😉
UnCheșule, și eu propun celor tineri, care-s la-nceput de drum, să-și facă testul de personalitate Myers and Briggs, apoi celălalte…astfel, își vor da seama CINE sunt, ÎNCLINAȚIILE lor, APTITUDINILE lor native pe care pot miza, MODUL LOR SPECIFIC DE GÂNDIRE, care le-ar fi (sau le sunt) prioritățile în viață, găsindu-și curând OPUS-ul, acționând în deplină cunoștință de cauză.
Părinții, de multe ori, vor să le traseze drumul ”lor” pe care au pășit ei sau pe cel pe care doar l-au visat, habar neavând CINE le sunt copiii, CE POT, CE-ȘI DORESC EI CU ADEVĂRAT SĂ FIE, SĂ DEVINĂ.
Apoi, se iau cu mâinile de cap și se dau cu fundul de pământ că odraslele au luat-o razna, s-au apucat de droguri, băut, etc…și s-au înstrăinat de ei…
Recomand:
Pentru a afla tipul reprezentativ de personalitate Myers and Briggs, dar și după…pentru a citi profilul unui anumit tip de personalitate, din cele 16:.
ISTJ – ResponsabilulESTJ – GardianulISFJ – LoialulESFJ – GrijuliulISTP – MecaniculESTP – InitiatorulESFP – InterpretulISFP – ArtistulENTJ – ExecutantulINTJ – CercetatorulENTP – VizionarulINTP – GanditorulENFJ – DarniculINFJ – ProtectorulENFP – AnimatorulINFP – Idealistul
http://www.opr.ro/portrete
Testul de personalitate Myers and Briggs,
http://www.testepsihologice.net/mbti#.WHuxg1OLTIU
Testul Eneagramelor:
http://www.testepsihologice.net/eneagrame#.WHuyFlOLTIU
Testul valorilor
http://www.testepsihologice.net/valori#.WHuyiFOLTIU
Testul stimei de sine: Testul Rosenberg
http://www.testepsihologice.net/rosenberg#.WHuy8lOLTIU
sau, aici cu REZULTATUL IMEDIAT, fără adresa de e-mail:
http://www.la-psiholog.ro/teste-psihologice
Test personalitate Jung – 16 tipuri
http://www.la-psiholog.ro/teste-psihologice/test-personalitate-jung-16-tipuri
Test personalitate Enneagram – 9 tipuri
http://www.la-psiholog.ro/teste-psihologice/test-personalitate-enneagram-9-tipuri
Cu o singură condiție! Aceea ca cei tineri să vrea asta, să fie interesați în ultimă instanță de propriul lor viitor, să nu fie doar „plante”…
-Chiar crezi asta? Chiar crezi că poți s-o faci? A întrebat bătrânul.
Tânărul a răspuns afirmativ.
În timp ce se întinde spre el, pentru a-i vedea vioara, bătrânul îi spune:
-Aceasta este cheia pentru a-ți dezvălui OPUS-ul tău.
Bătrânul, zâmbind, i-a spus că este pe drumul de a deveni celebru.
El i-a dăruit lui Vincenzo un carnețel, spunându-i să scrie exact ce-și dorește, și să țină carnețelul cu el, mereu.
Vincenzo, a scris că într-o zi, va deveni cel mai celebru violonist din lume.
Bătrânul, punând o mână pe umărul băiatului, i-a spus:
-Când ajungi ACOLO, nu te opri!
Reține: OPUS-ul tău NU este ceea ce faci, VA FI MOȘTENIREA A CEEA CE AI DEVENIT.
Vincenzo nu a înțeles.
Bătrânul, zâmbind i-a spus: Într-o zi, vei înțelege, și l-a privit cu bună-voință pe când Vincenzo pleca ținut fiind de mână de mama sa, petrecându-l protector cu privirea.
Vincenzo era recunoscător pentru că i se dăduse un mare CADOU. Și, cu toate că nu-i știa numele bătrânului, ACESTA ÎI SCHIMBASE VIAȚA pentru totdeauna.
VIZIUNEA
Dr.JOE RUBINO: Viziunea, este ceea ce ai decis să fii ca și cum ai avea o baghetă magică și ai da timpul înainte, și ai vedea exact ce-ai face, cine ai devenit, tot ceea ce este important pentru tine.
Să te simți împlinit, să trăiești în abundență, și să atragi toate lucrurile bune pe care le dorim în viață.
BILL FARLEY: Îți poți începe CALEA de la vârste foarte fragede.
Nu contează când începi.
Dar, ceea ce ar trebui să cauți, SUNT LUCRURILE CARE-ȚI FACE PLĂCERE SĂ LE FACI.
Ceva care-ți dă energie, CEVA CARE SĂ FACI DIN PASIUNE.
Simți că este ceva în care vrei să te implici.
JACK CANFIELD (”Supă de pui pentru suflet”): Unii oameni au o viziune așa de mare, încât se sperie, se închid în ei și nu pot scoate nimic.
Dr.JOHN DEMARTINI (filozof): Când ai o viziune clară, ATRAGI LUCRURILE PE CARE GÂNDEȘTI = oameni, lucruri, idei, fapte, încep să se sincronizeze în viața ta, și te ajută să-ți realizezi viziunea.
MARCI SHIMOFF: Legea atracției spune că, tot ceea ce gândim, simțim și facem, atragem spre noi. Deci, mereu creăm, prin ceea ce ne punem în minte, prin ce vorbim și prin acțiunile noastre.
BOB DOYLE: O concepție greșită despre legea atracției, este că este vorba numai despre gândire pozitivă, și nu este așa!
Gândirea pozitivă este mai benefică decât cea negativă, dar gândirea pozitivă poate înseamna doar la lucruri care pot face o persoană fericită, dar dacă nu ești implicat emoțional cu adevărat, NU CREEZI FORȚA DE ATRACȚIE.
Cu alte cuvinte, dacă vizualizați o mașină, o casă, sau mulți bani, sau oricare ar fi versiunea ta despre succes, dar nu simți nimic cu adevărat care să fie legat de ea, nu simți energia acestui gând, de fapt, nu atragi nimic pozitiv.
MARCI SHIMOFF: Este emoția care dă putere gândurilor. ”Institutul pentru Studiul Inimii” care este cel mai larg recunoscut institute de cercetare al inimii, arată că, INIMA NOASTRĂ ARE UN CÂMP DE ENERGIE ÎN JURUL EI, CARE ESTE MAI PUTERNIC DE 500 DE ORI DECÂT CEL AL CREIERUL.
Deci, aceasta este adevărata sursă de putere pentru oameni.
Și, când ne gândim doar la ceva, nu are putere prea mare, dar, când îi dăm putere din suflet, știind că se poate realiza, sentimentul iubirii din spatele gândului, ATUNCI FACEM LUCRURILE SĂ SE ÎNTÂMPLE.
Dr.JOHN DEMARTINI (filozof): De fiecare dată când ne stabilim scopuri care nu sunt în concordanță cu cele mai înalte valori, avem tendința de a nu sta focalizați pe ele.
Ne vom întoarce pe ceea ce este cu adevărat important pentru noi.
Deci, este important să ne fixăm scopuri care să fie în concordanță cu valorile noastre, și nu avem nevoie de motivare exterioară.
EȘTI MOTIVAT, DIN INTERIOR.
TAMI WALSH:Lucrez cu adolescenți, în fiecare zi. Am lucrat cu mii de adolescenți, din toată țara. Și, ceea ce știu, ajută adolescenții să aibă încredere în ei, SĂ AIBĂ ACEA VIZIUNE A SUCCESULUI PE CARE, MULȚI ADULȚI O AU.
Primul lucru care trebuie făcut, este SĂ FII ORIGINAL, SĂ FII TU ÎNSUȚI, NU CĂUTA SĂ TE TRANSFORMI, găsește-ți darurile tale originale, le ai, ai atât de multe, ghidează-te după ele .
DOUGLAS VERMEEREN: Să ai încredere în tine, este primul pas spre o realizare mare! Dacă nu crezi că poți s-o faci, înseamnă că ai renunțat chiar înainte de a o face.
Vedem asta, mereu în școli: copiii aliniați pentru 100m alergare, toți încep foarte bine, dar, de îndată ce ½ prind viteză, poți vedea câțiva încetinând și chiar oprindu-se.
Asta pentru că, atunci când îi văd pe cei din față prinzând viteză, încep să se îndoiască dacă îi vor putea ajunge, iar creierul lor se întreabă: ”care este scopul?” Și chiar încep să creadă în sufletul lor. Și totul încetinește.
(Bine, aici mai este vorba și despre limitele tale fizice…poate nu ai rezistența la effort ca a celui de lângă tine pe care-l vezi cum țâșnește înainte ca o săgeată, fără a se căzni prea tare, fără efortul dublu pe care-l depui tu, spre exemplu…pe de altă parte, CEVA din tine, îți spune că ăla e mai sprințar și mai rezistent decât tine, de felul lui, fie de la ”natură”, fie pentru că face sport în timpul liber…și-atunci, într-adevăr, creierul – cu logica lui – te așează la locul tău, nu?
Doar nu-ți zice: ”Ce? Ești bou? Pentru ce?”
Dacă te mai vede și-o fătucă că nu ești printre primii ajunși la SOSIRE, poți scade în ochii ei…
Bine, dacă nu e vorba nici de mândrie, nici de onoruri sau medalii, ci de o încercare a propriilor limite printr-o ”întrecere” amicală, poți să alergi până la sfârșit, chiar dacă ajungi ultimul!
Iar dacă caracterul ți-e întreg și puternic, mândrelor care-ar putea fi dezamăgite că ești codaș, poți să le explici că, la unii, gimnastica, crossul minții e mai puternic și mai valoros decât cel al picioarelor….care fac doar piciorul frumos!
Pe de altă parte…. uneori, cumva, tocmai INCONȘTIENȚA și ARUNCATUL CU CAPUL ÎNAINTE fără a te gândi la consecințe, te pot propulsa înainte!
După cum, prea multă cugetare și cântărire, te poate destabiliza pentru că te ”cântărești” farmaceutic, prin grame, nu prin kilograme?! Aici, mulți pierzându-și darul/talantul….
Sau, poate ține de destin…în cazul în care nu ești de fapt pregătit pentru ascensiune fulminantă și totuși ai parte de succes, înseamnă că acel CEVA din tine, era aparent în adormire, dar aștepta….gata pregătit să izbucneasă în afară și să se desfășoare conform menirii obținerii unei REUȘITE pentru care și ai fost conceput!)
BILL BARTMANN (antreprenor): Am început pe când eram sărac, și am ajuns al 25-lea cel mai bogat om din America. Aceasta ar fi o extremă, care pe mulți oameni i-ar deruta. Și totul a început, pentru că am crezut în posibilitățile mele.
(Și-aici e discutabil…pe vremea lui, când lumea nu era atât de murdară, ci mai curată sufletește, poate și legile concepute altfel, în funcție și de contextul istoric, șamd… puteai trăi VISUL AMERICAN!
Acum, poate doar dacă ești dereglat mintal cât să formezi o altă linie nouă, ciudat-sifilitică, care să uimească sau să se considere că le ești de ”folos” scopurilor lor, ori să fii foarte deștept, aproape genial, și eventual în legătură cu ”băieții de mai de sus”, atât cât să ți se permită să rulezi o afacere mare și să te și menții… bogat!
Tipul, dacă-a pornit-o bine din tinerețe, chiar dacă anacondele financiar-bancar-politice colcăie…prin experiență, relații și BANI – sufficient de mulți – se poate menține, NU și fără un anumit compromis față de șerpălăi! Părerea mea!)
ELISABETH FAYT: ”Ceea ce credem, devenim!”. Nu cred că suntem conștienți de ceea ce suntem capabili. Există un potențial incredibil în fiecare din noi.
BILL FARLEY: Adică, ÎN FIECARE DINTRE NOI, nu în unii, ci în TOȚI.
Dacă îți găseșit pasiunea și energia, aceasta te binedispune.
Și, dacă poți visa și începi să devii dedicat visului tău, atunci, poți obține succesul, dincolo de așteptările tale.
TAMI WALSH: Este OK să ai încredere în tine! Începe ACUM, începe ASTĂZI.
FRANK MAGUIRE: Ești cel mai extraordinar TU care ai putea să fi.
Vincenzo și-a stabilit un scop. A ÎNCEPUT SĂ CREADĂ ÎN EL CU PUTERE, și a devenit REAL.
A experimentat în inima și mintea lui.
Îl TRĂIA, ca și cum deja s-a îndeplinit.
Aceasta, i-a dat momentul să înceapă.
(Îl arată pe pitic cocoțat pe scaun, ca și cum ar cânta cu patos la vioară în fața unui auditoriu, apoi cum se înclină respectuos după… pentru aplauzele numeroase, prelungite pentru că-s meritate…deocamdată doar în fața mamei care freacă tingiri sau amestecă prin oale, zâmbind copilului, și visului lui! )
Dr.SUE MORTER: Cred că singura cale de a ajunge la scopul tău, este în a avea o VIZIUNE CLARĂ.
Iar această viziune, nu trebuie să vină neapărat din minte, ci ea trebuie să vină din interiorul tău. (ca o expresie a ceea ce deocamdată simți – chiar indefinit – cam ceea ce ești/vei fi tu…cu adevărat, pentru a te simți împlinit, fericit.)
Cu cât accesăm mai mult acest sentiment lăuntric și ascultăm ceea ce vrem să spunem DIN INTERIOR, atunci vom avea o viziune clară a ceea ce devenim.
BOB DOYLE: Problema este că mulți oameni, NU au această viziune clară a succesului pentru ei. Nu au simțit niciodată că li s-ar fi permis să aibă această viziune a lor.
(aici sunt de vină părinții, educatorii, profesorii, colegii, toți cei care au permis ca oamenii să fie reeducați, să se mulțumească să trăiască doar ca animalele, fără să aibă idealuri și vise…eventual să și le înnăbușe din fașă, ca fiind ceva rău, vinovat!)
Ei au simțit mereu că trebuie să trăiască cu ideile altcuiva despre succes.
(Corect! Nu-i musai s-o iei numai pe căi dinainte bătătorite. Sunt căi mai scurte sau mai lungi, chiar scurtături….depinde de imboldul de a o lua pe cărarea pe care simți că poți să pășești, ca apoi să și calci apăsat pe ea, duduind pământul sub tine…spre succes.)
MARCI SHIMOFF: Unul din pașii pe care oamenii nu îl fac corect, este cel al INTENȚIEI.
De cele mai multe ori, INTENȚIILE sunt rezultatul sentimentului de obligație. Când ai acest sentiment, OPREȘTE-TE!
În societatea noastră e foarte greu să te oprești, dar este lucrul cel mai solicitant pentru noi, să ne oprim și să ne îndreptăm atenția spre interior.
Dr.SUE MORTER: Cineva, m-a întrebat într-o zi: ”Dacă ai avea tot ceea ce ți-ai putea dori, dacă ai avea viața la care visezi, deci ai arăta așa cum ai vrut, cum ar fi?”
Am fost șocată, pentru că eram obișnuită să fiu bună în a răspunde situațiior dificile. Chiar eram onorată să fiu capabilă să scot ceea ce era mai bun dintr-o situație neplăcută.
Deci, așteptam să apară situații dificile, ca să descopăr cine sunt, să-mi simt puterea și să fiu capabilă să fac ceva.
Nu am putut răspunde la întrebare. M-am gândit că am altceva de făcut.
ELISABETH FAYT: Singura modalitate de a avea o imagine clară a scopului tău, și să înțelegi ceea ce vrei de la viață, TREBUIE SĂ REDUCI LA TĂCERE GÂNDURILE NEOBOSITE CARE-ȚI TREC PRIN MINTE, și să te întrebi: ”Ce vreau, cum mă simt, și încotro mă îndrept?”
GARTH ROBERTS: În 1960, Președintele Kenedy, a sugerat că NASA trimite un om pe lună, până la sfârșitul decadei. NASA au făcut planul și au spus: ”Cum arată succesul?”
Succesul nu constă în a trimite oameni pe Lună, ci în a-i aduce teferi acasă.
De acolo trebuie începută planificarea.
Era un grup de oameni de știință care căutau succesul, care au spus: ”Să lucrăm invers și să facem Planul.”
Problema pe care o avem mulți dintre noi, este că nu avem viziunea clară a succesului.
BOB DOYLE: Am început să mă gândesc la procesul creator al vieții, în comparație cu cel al compunerii muzicii. Întotdeauna mi-a plăcut să compun muzică, și am văzut clar o paralelă: procesele sunt la fel. Când compun un cântec, acesta se naște în general, dintr-o inspirație. Știți, eu nu pot compune dacă mi se spune: ”Trebuie să compui acest fel de muzică, trebuie să aibă 30 de secunde, și trebuie să aibă atâtea măsuri/minut.”
Pentru că o fac din plăcere, am controlul creației, deci, compun din inspirație.
BOB DOYLE: Pentru că o fac din plăcere, am controlul creației, deci, compun din inspirație. AȘA AR TREBUI SĂ MUNCIM ÎN VIAȚA NOASTRĂ.
Asta ar trebui să ne ghideze, să ne ajute să ne creăm viziunea.
Ca inspirație a sentimentelor noastre, nu ca și pasiuni sau interese ale altcuiva.
ED TATE: Filozofia mea despre viață, arată cam așa: realizarea oricărui scop în viață, este 99% intenție, 1% metodologie.
Trebuie să-ți fie clar ce vrei, și metodologia va apărea mai târziu.
DOUGLAS VERMEEREN: Când se vorbește despre claritate, deseori este vorba doar despre a-ți scrie scopurile.
Cel mai important element, este deseori lăsat pe-afară.
Dacă vrei să-ți atingi scopurile repede, trebuie să știi clar – de ce.
Ce reprezintă pentru tine, de ce ai nevoie de asta în viața ta.
Și, cu cât e mai puternic și mai important DE CE-ul, MAI MULTĂ PUTERE VEI AVEA SĂ-ȚI URMEZI VISUL.
(E vorba de fapt de o NEVOIE, exprimată prin MOTIVAȚIE.)
În cele din urmă, pentru Vincenzo, s-a ivit oportunitatea de a avea vioara lui.
În momentul în care a văzut-o, a știut că trebuie să o aibă.
Iubitoarea lui mamă, a simțit la fel.
Nu era așa ușor pe cât părea.
Dar Vincenzo a luat decizia de a învăța să stăpânaescă acest instrument, cu orice preț.
DEBBIE ALLEN:Găsirea clarității constă în primul rând, în stabilirea scopurilor, NU doar gândindu-le la ele sau scriindu-le.
Să ai pe placa de vise, EXACT lucrurile pe care le vrei în viață.
BOB DOYLE: Începe de la o idee ”Am vrut totdeauna asta…” și descrie cum vrei să fie viața ta.
Poți descoperi că ideea ta evoluează pe măsură ce scrii, și asta e OK.
Acordă-ți timp să decizi ce vrei cu adevărat.
Până nu faci asta, nu vei putea să creezi o vibrație din punctul de vedere al Legii Atracției, și să atragi gândul spre realitate.
DOUGLAS VERMEEREN: Când ești în procesul creației, care este cel mai important moment al tău?
Unii oameni, cred că el este atunci când ești la linia de finish.
Sau pe vârful unui munte.
Sau când contul tău a ajuns la suma dorită.
Dacă acestea sunt scopurile tale, atunci, acele momente, când ajungi acolo, pot fi emoționante, fără nici un dubiu.
Dar acela, nu este momentul tău de măreție.
Momentul tău de măreție, poate fi măsurat cu 3 lucruri care îl caracterizează:
Unul, va avea cel mai mare efect în viața ta.
Unul, va purta consecințele pentru viitor.
Iar Ultimul, va avea cel mai puternic impact asupra ta și asupra celor din jur…
Astfel, momentul tău de măreție va fi cel în care iei decizia.
DECIZIA FACE DIFERENȚA!
În timp ce Vincenzo creștea, nu și-a pierdut din ochi visul. Vincenzo muncea să-și plătească lecțiile de vioară.
-Face asta din nou. Se gândește la oricealtceva decât la ceea ce ar trebui să facă.
Au fost mulți care i-au spus că visul lui este imposibil de atins.
-”Încă mai crede că va fi celebru”.
Doamnelor și domnilor!
Celebrul, unicul, pierde-vară, visătorul cu ochi deschiși….MĂTURĂTORUL! Spunea în zeflemea, spre amuzamentul celor bărbieriți, șeful Frizeriei unde lucra Vincenzo.
El și-a amintit vorbele bătrânului de pe vapor: ”Crezi cu adevărat că poți?” Aceasta este CHEIA care va descătușa OPUS-ul tău!
-Vincenzo! Mătură podeaua!
Vincenzo a căpătat curaj și a continuat.
Planul
DEBBIE ALLEN: Cum să încep? Pur și simplu, ÎNCEPI! Mulți oameni așteaptă până când știu mai multe, pănâ când fac mai multe, până când învăț mai multe, până când vine momentul. Timpul tău este acum! Deci, treci la acțiune!
(Poate din frica de a nu se oglindi negativ în ochii celorlalți, majoritatea, amână! Pentru cel care-și simte/știe potențialul, mai există frica de ridicol ori de-o eventuală dezamăgire, percepută din partea celorlalți care îl credeau gata perfecționat, ”din fabricație” , făcându-l să amâne momentul până când se simte sigur pe el, având în spate bagajul de cunoștințe, care-i vor fi scut și sabie, în netezirea drumului spre luminița de la capătul tunelului!
La mijloc, mai există partea urâtă a caracterului uman care, după ce unul/a devine celebru/ă, i se scot de la naftalină, spre a-l/o rușina și decredibiliza, tocmai partea sa de început când, spre deosebire de ceilalți, inclusiv a celor care-l/o critică, A PORNIT simțindu-și MOMENTUL….stângaci, ușor naiv/ă, cu mici imperfecțiuni, dar entuziast/ă, învățând (mai ales din greșeli), căpătând experiență pe parcurs, cu tenacitatea și determinarea lucrului pentru care lupți, până la atingerea culmii perfecțiunii, atât cât poate percepe omul cu ochiul, auzul, și inima!)
ELISABETH FAYT: Nu poți sta pe canapea, mâncând chipsuri, și să te aștepți să se întâmple ceva! Vizualizezi, materializezi, dar trebuie să ACȚIONEZI!
Un plan mediocru astăzi, e mai bun decît un plan perfect, mâine! Pentru că mâine, nu vine niciodată!
MARK LEBLANK: Toți știm că, pregătirile de Revelion durează 30 de zile, 3 săptămâni sau 3 zile.
Pentru unii, chiar 3 ore.
ACESTA ESTE REZULTATUL DEDICĂRII.
(dar și a darurilor native…d-aia unul/a, prin muncă asiduă poate ajunge la apogeul carierei sale, aproape de perfecțiune…la bătrânețe, altul – la maturitate, altul – la tinerețe sau chiar la adolescență, în funcție și de darul natural pe care îl pune-n lucrare, fără sforțare mare, DAR cu intensitate maximă, și dăruire.)
Aș vrea ca oamenii să concentreze pe ceea ce pot face, nu pe ceea ce ar putea face!
JACK CANFIELD (”Supă de pui pentru suflet”): Dacă nu poți vedea imaginea de ansamblu, începe cu o parte mai mică.
DOUGLAS VERMEEREN: O decizie, nu e ceva ce iei cu ușurință. Nu este o dorință sau numai să spui ”mi-ar place”.
NU VA AVEA PUTERE, PÂNĂ CÂND NU VEI SPUNE ”O VOI FACE”!
Și să asociezi dedicarea, unei ACȚIUNI.
Ce ai face, ca să pui lucrurile în mișcare?
GARTH ROBERTS: Sunt un adept al planificării.
Parțial, pentru că, prima parte a carierei mele, a fost în industria TV.
Dacă nu planifici un program, te îndrepți spre un dezastru.
Asta nu înseamnă să faci un plan rigid.
Faci un plan, apoi îl ajustezi după nevoi, când este cazul.
BOB DOYLE: Aceeași situație este atunci când scrii muzica.
Încep cu un final în minte, da nu m-am gândit încă la fiecare notă.
De aceea, acest proces este așa de distractiv și creativ.
În momentul în care simți că trebuie să ajungi în locul acela pentru că așa ți-ai propus, cântecul trebuie să sune așa…pentru că așa a fost viziunea mea, tai orice altă posibilitate.
DOUGLAS VERMEEREN: Nu trebuie să știi totul, înainte de-a începe.
CEI CARE-AU REUȘIT, NICIODATĂ N-AU AVUT TOATE RĂSPUNSURILE.
De asemenea, ei nu așteaptă să primească toate răspunsurile înainte de-a începe.
EI PUR ȘI SIMPLU ÎNCEP!
Ei, NU permit întrebărilor să îi paralizeze.
Înțeleg cum să facă față necunoscutului, și au curajul să facă lucruri noi, fără a ști toate răspunsurile.
Ei știu că răspunsurile vor veni, și își ajustează drumul, cu fiecare pas pe care îl fac.
MAJORITATEA RĂSPUNSURILOR, VIN DIN ACȚIUNE, NU DIN CALCULE.
Trebuie să înveți și tu asta.
Când ești față-n față cu NECUNOSCUTUL, amintește-ți fraza asta: Cei care au reușit, nu sunt perfecționiștii, ci, cei care improvizează.
Începe acum!
(Ups! Nu sunt de acord în totalitate!
Ca să improvizezi, înseamnă să fii perfecționat măcar pe jumătate! Improvizarea trebuie să vină și să faci uz de ea, atunci când îți lipsește inspirația pentru pasul mare aflat, ridicat înaintea ta și, neavând toate sculele la îndemână, ca să ieși din impas… improvizezi din ceea ce-ai acumulat, părând – cel mult – în ochii ageamiilor, perfect, dar nu perfect, poate doar perfectibil, în ochii maeștrilor!
Și asta e o experiență, care te obligă să mergi mai departe!
NECUNOSCUTUL, se pipăie mai mult prin intuiția a ceea ce urmează a fi descoperit, deci, trebuie să faci oricum PASUL!)
BILL FARLEY: Este greu să începi. Este înspăimântător! În experiența mea, am văzut oameni care așteptau ca totul să fie perfect. Dar momentul perfect, nu există! Nu vei avea niciodată planul perfect.
Trebuie numai să avansezi, dacă ești sigur de reușită, punând pasiune în ceea ce faci, și încredere.
Se poate întâmpla.
SE VA ÎNTÂMPLA!
Tot ce trebuie să faci, este să mergi înainte, chair dacă nu ai toate răspunsurile.
ED RUSH: Am vrut să fiu pilot de vânătoare, toată viața. Dar în 1986, am avut o experiență ieșită din comun.
În 1986, a apărut filmul ”Top Gun”, și ai crede că a fost o sursă de motivație pentru mine.
Dar, ce a fost într-adevăr, a fost că toți ceilalți, vroiau ceea ce vroiam și eu.
Toți vroiau să fie piloți de vânătoare, ca și Maverick.
Pe-atunci, eram un băiat obișnuit.
Știam că-s mulți mai buni, mai iuți, mai puternici.
M-am gândit că nu am să pot face asta, pentru că erau prea mulți care voiau același lucru.
M-am simțit ca la grădiniță.
Știam că nu e posibil să lipești cuburi, și să nu mănânci lipici.
Ca și la grădiniță, știam că sunt mediocru, și mă uitam la cei din fața mea și spuneam: Nu am cum să reușesc, dar mi-am urmărit visul.
Și, din această experiență, mi-am dat seama că, chiar dacă eram printre cei 5% din coadă, ceilalți 95% din fața mea, N-AU ACȚIONAT VREODATĂ.
BILL FARLEY: Deseori, oamenii au câte-o idée bună și sunt entuziasmați, spunând: ”Voi face asta!”
Dar, știi ceva? Ei nu fac nimic.
Se gândec la idée, se entuziasmează, poate pentru o oră sau zi, o săptămână sau o lună.
Dar entuziasmul, moare.
Ei, nu acționează.
EI NU SUNT DEDICAȚI, ESTE CA O IDEE TRECĂTOARE.
Deci, unul din lucrurile care ne ajută să fim de succes, unul din cele mai importante lucruri, este: ai un vis, o viziune, ai planuri, și ACUM trebuie să acționezi.
JACK CANFIELD (”Supă de pui pentru suflet”): Dacă crezi deplin în ceva, acționezi!
Spuneam că, ultimele 6 litere ale cuvântului ATRACȚIE (atraction), sunt ACȚIUNE.
Mulți sunt focalizați pe concepție, și nu pe acțiune.
Deci, când ai încredere că se va întâmpla, când vizualizezi CLAR și reții ENERGIA, ce se va întâmpla, este că vei începe să atragi.
Nu neapărat vehicolul, ci oportunități, strategii, resurse, cărți, toate vor intra în viața ta.
Dr.JOE VITALE: Dacă nu acționezi, nu vei avea rezultate. Trebuie să acționezi.
Pot fi mici, pot fi mari, sunt, ceea ce numesc ACȚIUNI INSPIRATE pentru că vin din interiorul tău.
Este ca un imbold care-ți spune: ”Participă la acest seminar, du-te la filmul ăsta, cumpără cartea asta.”
Orice-ar fi, ca și parte din procesul creator, este să o faci.
ED RUSH: AM AVUT SUCCES, DOAR PENTRU CĂ AM ACȚIONAT. Ai un vis, ai un scop, o aspirație, sau o idée de un million de dolari. Ceea ce stă între tine și îndeplinirea visului tău, poate fi enumerat astfel:
ACȚIONEAZĂ! Trebuie să iei taurul de coarne, să apeși accelerația, trăiește-ți viața la maximum, și vei avea succes!
Vincenzo, a continuat să caute noi înțelesuri, și educație.
S-a înconjurat cu alți maeștrii, care-ar fi putut să-l ajute să-și descopere darul, și să-și dezvolte pasiunea.
Pentru aceasta, era nevoie de muncă și efort.
Pe măsură ce exersa și persevera, abilitățile lui deveneau tot mai ”acordate”, și instrumentul începea să cânte.
ED RUSH: Orice-ai vrea să faci, fie că ești atlet, afacerist sau pilot, dacă vrei să ai success în viață, există eroi, maeștrii, oameni care-au obținut succesul înaintea ta, care vor să te învețe cum să ajungi, unde vrei să ajungi.
Nu e nevoie să fii de unul singur în viață.
ED TATE: Dacă ai un scop pe care vrei să-l îndeplinești, primul lucru pe care te-aș invita să-l faci, este SĂ TE ÎNCONJORI CU OAMENI CARE AU ÎNCREDERE ÎN TINE.
Uneori, aceștia, NU sunt familia ta, prietenii sau colegii de muncă.
Trebuie să creezi asta, trebuie să-ți creezi propria ta echipă, cu oameni care te vor susține.
BILL BARTMANN: Dacă e să fii cu 5 persoane într-o cameră, VREAU SĂ FIU CEL MAI PROST DE-ACOLO.
Nu vreau să fiu cel mai deștept din cameră.
Vreau să fiu cel mai prost.
DACĂ SUNT CEL MAI DEȘTEPT, NU ASCULT DE NIMENI pentru că, cred că nu am ce învăța de la ei, nu pot lua nimic de valoare de la ei.
Dar dacă cred că-s cel mai prost, atunci toți cei 4 sunt mai deștepți decât mine, și pot învăța de la oricare dintre ei.
Tot ce trebuie să fac, este să stau jos și să tac.
Așa că, am ocazia să învăț.
Mulți dintre noi vorbesc așa de mult, că nu mai ascultă.
BOB DOYLE: Îmi place ideea de a modela succesul altora, până la momentul în care spui asta: ”Ăsta nu-s eu”.
Nu eu modelez persoana aceasta așa, dacă-aș încerca, nu voi reuși.
Vei simți acel sentiment ciudat de rezistență, și nu va funcționa.
Nu contează cât succes are cealaltă persoană.
Am modelat mulți oameni, dar nu o persoană în special.
Ne uitam la ceea ce fac ei, și spuneau că puteau încorpora asta în planul lor.
Alții, nu erau deschiși, așa că îi lăsam și treceam la altcineva.
Din nou despre Vincenzo:
Oriunde este măreție, este și aversitate. Când muncim, vor și obstacole.
Ostacolul lui Vincenzo, a apărut la vârsta de 17 ani.
Într-o zi, când se ducea spre profesorul său de vioară, vederea a început să i se încețoșeze.
Curând, vedea pete mari întunecoase.
ÎNTR-O ZI, S-A TREZIT ORB COMPLET.
Nu putea vedea deloc.
Aceasta s-a dovedit o mare piedică.
MORRIS GOODMAN: Pe 10 martie 1981, credeam că toată lumea este a mea. Aveam mult succes, lucram în asigurări de viață, și făceam o groază de bani.
Aveam o casă frumoasă, o mașină, o soție, trăiam visul american.
Cel puțin, așa credeam.
Apoi, mi-am cumpărat un avion. Ziua următoare, pe când făceam un zbor de verificare, toată viața mea s-a schimbat. Am avut o pană electrică când veneam spre aterizare, am lovit un cablu electric, și m-am prăbușit.
LUAN MITCHELL: Intram în treapta a II-a de liceu, și eram mai retrasă. Ne mutasem într-un oraș nou, și nu știam pe nimeni.
Am întâlnit pe cineva despre care am crezut că este alesul.
Și am rămas însărcinată, în clasa a XII-a.
Mergeam la o școală unde erau călugărițe care erau convinse, ca și întrega școală că, dacă eram gravidă în clasa a XII-a, voi merge direct în Iad.
Mi-a luat foarte mult până mi-am recăpătat respectul de sine.
Așa că, mi-am început viața, ca o adolescentă gravidă.
PEGGY O’NEILL: Când m-am născut, părinții mei nu au crezut că voi fi pitică. Deci, a fost o surpriză.
Și ei au avut de depășit niște provocări pe tema asta.
Apoi am fost la școală și am avut provocări cu copii care mă tachinau, mă porecleau.
MORRIS GOODMAN: Patru zile mai târziu, m-am trezit într-un spital.
Am fost în comă patru zile, și eram într-o formă proastă.
Gâtul îmi era rupt, între prima și-a doua vertebră.
Nervul care controlează diafragma, era distrus și nu puteam respira.
Mi-a dispărut reflexul de a înghiți, și nu puteam nici să beau.
Vertebrele îmi erau distruse.
Fiecare mușchi din corp, îmi era distrus.
Puteam doar să clipesc.
Vezica și rinichii, nu mai funcționau.
Am stat în acel spital opt luni și tot puteam face, era să clipesc.
Doctorii, au spus că nu am nicio șansă.
LUAN MITCHELL: M-am rugat să învăț ceva din această experiență și, poate-ntr-o zi, aș putea ajuta pe cineva.
Am născut o fetiță pe care am ținut-o 5 luni.
Au fost 5 luni grele.
Aveam 3 slujbe care mă extenuau.
Într-o zi, am luat decizia de a o da spre adopție.
Când a venit doamna și a luat-o, plecând cu copilul meu, am crezut că eram cea mai rea ființă de pe pământ.
Mi-a luat mult timp să-mi recapăt respectul de sine și să mă văd ca o persoană valoroasă a societății.
PEGGY O’NEILL: În clasa a 4-a, pentru mine, a apărut o răscurce. Am realizat că a fi mic, nu era ca un costum pe care-l puteai da jos și că voi fi mică tot restul vieții. Toți prietenii mei erau mai înalți decât mine, cu 50 cm.
Nu eram un copil scund, eram diferită.
MORRIS GOODMAN: Opt luni mai târziu, am plecat din spital pe picioarele mele. Doctorii au spus că e imposibil.
Asta, n-a fost sfârșitul călătoriei, ci începutul.
Aveam în față, 5 ani de recuperare fizică intensă.
LUAN MITCHELL: Deci, m-am dus la muncă și am decis să fac ceva cu mine și poate-ntr-o zi îmi voi vedea fetița, și voi putea fi un exemplu viu, ceva minunat.
PEGGY O’NEILL: Într-o zi, vorbeam cu profesorul meu de dezvoltare spirituală și personală, care mi-a spus: ”Știi Peggy, am remarcat că îți petreci mult timp gândindu-te că într-o zi vei fi o persoană cu înălțime normală, și toate problemele tale vor dispărea.
Dar nu e prea realistic. Și cred că vei avea mai mult succes dacă, în loc să te concentrezi pe ceva ce nu poate fi schimbat, să te concentrezi asupra atitudinii tale, a convingerilor, comunicarea spirituală.”
Aceea a fost o răscruce pentru mine, pentru că mi-am dat seama că credeam în această fantasmă.
A trebuit să accept faptul că nu puteam să-mi schimb exteriorul, dar puteam să-mi schimb interiorul.
MORRIS GOODMAN:Deci, nu a contat ce ziceau doctorii, personalul medical, ce ziceau alte persoane. Ce a contat cu adevărat, a fost ceea ce credeam eu.
Mulți cred că nu pot face asta, sau aia…pentru că toată lumea spune că e imposibil.
Am spus că nu contează ce spune lumea, contează ce cred eu.
LUAN MITCHELL: Anul trecut, de Ziua Mamei, deci 27 de ani după ziua în care mi-am dat copilul, ghici cine m-a sunat. Fetița mea, Jackye.
Mi-a spus la telefon: ”Pot să-ți spun mamă?”
A fost extraordinar pentru mine.
Nu contează ce se ți se întâmplă în viață, cineva îți spune că ești păcătos.
Și te face să crezi că ești un nimic, un nimeni.
Ești cineva!
Te poți ridica și poți face lucruri minunate!
Jackye și cu mine, suntem bune prietene astăzi și, mulțumesc lui Dumnezeu, ea face parte din viața mea.
Abia terminasem liceul, azi sunt în Comitetul de Conducere de la Harvard.
MORRIS GOODMAN: Au fost zile în care eram jos, zile în care nu eram așa de concentrat asupra viziunii.
Aș minți dacă aș spune că nu au fost astfel de zile.
DAR NU STĂTEAM MULT ÎN ACEA STARE.
Este OK să mai cazi, dar nu e OK să rămâi jos.
PEGGY O’NEILL: M-am mutat din adâncimi întunecate, pe culmi de bucurie și extaz. Obișnuiam să spun că plângeam în fiecare zi de tristețe.
Acum, plâng de bucurie.
Vincenzo a continuat să cânte la vioară.
Dar acum, era mult mai greu.
Muzica, nu ieșea așa de ușor.
Deseori, notele nu sunau cum trebuie.
Deseori, cei din jurul lui, îi spuneau că eșuează.
A început și el să simtă că eșuează.
-Nu pot!
Vincenzo a renunțat. SE SIMȚEA JEFUIT DE DARUL CE I SE DĂDUSE.
Îl durea inima pe când se apropia de magazin:
-Vincenzo! Ce surpriză! Ce te aduce aici?
-Vreau să-mi vând vioara.
Acestea erau cele mai dureroase cuvinte pe care le-a rostit vreodată.
-Ești sigur? Atunci, hai să ne uităm la ea, nu? Mamă! Nu este aceeași vioară pe care ți-am vându-to acum mulți ani?
Vincezo dă din cap afirmativ.
-Și ai adus-o înapoi la mine?
-Da.
-Sunt sigur că ai păstrat-o în bune condiții.
Dar trebuie să știu dacă funcționează, îi spune vânzătorul privind șugubăț spre Vincenzo, anticipând parcă ceea ce va urma…
-Deci, îmi faci o favoare?
-Care este?
-Mă întrebam dacă vrei să cânți puțin pentru mine, Vincenzo.
-Nu am notele la mine.
-Uneori, nu e nevoie de partituri, uneori muzica este în suflet. Deci, doar o dată pentru mine? Îl roagă vânzătorul, cuprinzându-i mâna ușor, concomitent cu împingerea ușoară a viorii în mâinile lui Vincenzo.
Vincenzo, a luat vioara, a pus-o sub bărbie și a început să cânte.
A început încet, în timp ce notele îi veneau din inimă.
Ceva MAGIC s-a întâmplat. A început să simtă puterea muzicii, din nou.
Când a terminat, s-a produs o schimbare. Mai era Speranța.
-Nu-ți pot vinde vioara.
-Mi-am închipuit! Păstrează vioara, dar cântă, Vincenzo!
Vincenzo a plecat din magazin, cu convingerea de a nu renunța niciodată la visul lui.
DOUGLAS VERMEEREN: Toți experimentăm eșecul. Și, dacă nu ți s-a întâmplat, este din cauză că n-ai făcut nimic nou.
Pentru orice este nou, este nevoie de eșec.
Așa funcționează!
În educație, există un termen pentru noii învățăcei.
Se numește ”curba”.
Când începem, suntem aici…pe măsură ce experimentăm noi experiențe de viață, prima dată luptăm, poate eșuăm, dar pe măsură ce învățăm din greșelile noastre, devenim competenți și de succes, pe baza experiențelor noastre și începem să urcăm repede.
Asta este curba ”J”. Multe în viață se întâmplă așa.
Când întâlnim frustrările, trebuie să înțelegem că e normal și dacă perseverăm, vom reuși.
ELISABETH FAYT: Era un director de soft, care a făcut o mare greșeală, care a costat compania milioane de dolari.
…lovesc alt obstacol, fac altă corecție, de fapt ei fac zig-zag-uri până la țintă, spre succes.
Aceasta este o poveste adevărată.
Milioane de dolari pentru această greșeală pe care a făcut-o.
A fost chemat de Președintele companiei.
Bine-nțeles, el și-a adus demisia.
I-a dat-o Președintelui, care l-a întrebat: ”Ce faci? Abia am cheltuit milioane pentru educația ta! Nu poți pleca acum.”
Nu toți angajatorii vor reacționa la fel, dar Universul spune…
MARK VICTOR HANSEN: Toți am refuzat. Ce trebuie să facem noi ca și indivizi, este să refuzăm REFUZUL.
FĂ-TE REZISTENT LA REFUZ.
Când am scris ”Chiken soup”, am petrecut 3 ani scriind. Am încercat să vindem cartea, am fost la New York cu un agent bun, și 33 de publicații au spus ”Șterge-ți-o”!
Apoi am fost la BEA (Expoziție de Carte). Ne-au spus : ”Plecați de-aici cu povestea voastră despre supă, NU se poate vinde!”
CUVÂNTUL SECRET PE CARE-L ȘTIE ORICE ÎNVINGĂTOR, ESTE – NEXT (Următorul!).
BILL FARLEY: Vei întâlni obstacole, piedici, ți se va întâmpla. Garantez!
Ce te va ajuta să le depășești?
Pasiunea, energia, dedicarea pentru acest Plan.
Și poate fi foarte entuziasmant.
BILL BARTMAN: Nu am cunoscut nicio persoană de succes care nu a eșuat. Niciodată în viața mea, din ce am citit și din ce am studiat.
În istoria omenirii nu a fost vreo persoană de succes, fără să fi eșuat.
Asemănarea dintre persoanele care au succes și celelalte, este că toți eșuăm, DIFERENȚA este că, cei ce reușesc, ȘTIU SĂ ÎNȚELEAGĂ EȘECUL, SĂ-L ACCEPTE și SĂ ÎNVEȚE DIN EL.
Pentru ei, eșecul nu este ceva rău, ei, din eșec învață.
Este ca și cum ai plăti ca să înveți ceva.
Dr.JOHN DEMARTINI (filozof): Dacă ai o provocare, este AȘA, numai în percepția ta inițială, atâta timp cât nu vezi ce poți învăța din ea.
Maeștrii, iau orice întâmplare din viața lor, și se întreabă cum o pot folosi în avantajul lor.
Nu este vorba despre ce se întâmplă în exterior, ci de CUM PERCEPEM NOI.
Dacă avem o provocare și ne întrebăm cum putem s-o folosim în avantajul nostru, cum putem beneficia de pe urma ei, cum mă va ajuta să-mi îndeplinesc scopurile, cum mă va ajuta să fac un pas înainte.
Dacă-ți pui întrebarea asta și găsești răspunsul, nu mai este OBSTACOL.
Un obstacol, este atunci când alegi să vezi părțile negative, și nu oportunitățile.
JACK CANFIELD (”Supă de pui pentru suflet”): Mulți sunt așa îngrijorați de eșec, că nu încep.
Un prieten îmi spunea: ”Nu trebuie să o faci perfect, trebuie să începi și, în timp ce faci, vei învăța” .
ED TATE: Ce este eșecul?
E ușor de răspuns.
Este atunci când nu încerci, este să te gândești la ceva, dar să nu faci.
NU POȚI EȘUA, DACĂ ÎNCERCI.
ED RUSH: Când lansez o rechetă din avion, inițial, traiectoria este dreaptă. Orice inginer îți poate spune că, pentru a construi o rachetă, s-au făcut greșeli până reușească să nimerească ținta.
Dacă avionul-țintă se îndreaptă în direcția asta (arată spre stânga), racheta trebuie să corecteze traiectoria, apoi mai face o corecție mică, și încă una, apoi lovește ținta.
La fel este și cu noi. Toți avem vise, scopuri, ținte.
O persoană cu eșecul în minte, se îndreaptă spre scopul ei și, după ce se lovește de primul obstacol, își spun ”Am eșuat. Întotdeauna eșuez.”
Apoi se întorc, și renunță la vis.
O persoană de succes, când lovesc primul obstacol, FAC O CORECȚIE CA ȘI RACHETA
JACK CANFIELD (”Supă de pui pentru suflet”): Când am învățat să merg, părinții mei nu au spus ”Jack a căzut de 7 ori, hai să renunțăm.”
Ei spuneau: ”Hai, vino! Vei reuși!”
Am citit atâtea povești, cum ar fi despre Thomas Eddison care-a făcut 10.000 de încercări, până să inventeze becul.
Dacă cineva i-ar fi spus că a ratat de 10.000 ori…”Nu, nu am ratat niciodată! Am inventat becul!” S-a întâmplat să fie al 10.000-lea pas.
WILLIE JOLLEY: Poți întâmpina ceva dificultăți în viață, și acelea sunt zilele în care se va decide ce se va întâmpla.
DACĂ ESTE CEVA ÎN VIAȚA TA CARE NU MERGE, SCHIMBĂ!
Dar, dacă nu poți schimba, schimbă-ți atitutdinea.
De aceea este important să lucrezi la atitudinea ta, și să formezi un rezervor din care să poți lua la nevoie.
Vei avea zile care te vor testa, te vor impinge spre limite, în acele zile în care trebuie să fii sigur că ai o atitudine pozitivă, să fii recunoscător pentru toate întâmplările, chiar și pentru provocări.
Pentru că, din provocări creștem, învățăm să fim tot ceea ce e posibil să fim.
DOUGLAS VERMEEREN: În societatea noastră, deseori ne focalizăm pe probleme, obstacole și eșecuri.
Astea ne paralizează, ne fac să oprim, pentru că nu vedem dincolo de ele.
Adevărul este că, dacă privim cu atenție, vom vedea clar, că nu există probleme.
TOTUL ESTE CA UN PUZZLE, ȘI EXISTĂ REZOLVĂRI LA PUZZLE.
Dacă te lovești de ceva și nu ești sigur de rezolvare, nu înseamnă că este o problemă, nu înseamnă că nu o poți ocoli.
Trebuie să găseșit răspunsul corect pentru acel puzzle.
DR.JOE VITALE: Am decis ca, fiecare lucru care mi se întâmplă, să fie un succes. O experiență din care am învățat, poate că am atins țelul, dar eu urmăresc altceva: ÎNVĂȚ, CRESC ȘI MERG MAI DEPARTE!
PERFORMANȚA
BOB DOYLE: Odată ce atingi un scop, oricare este el, sau capeți o viziune, ea (viziunea), poate fi diferită față de momentul în care ai început.
Poți rămâne numai pe moment cu această stare de împlinire.
Te poți bucura, dar poți descoperi că, în mod natural…AI CRESCUT!
Și vei avea altă viziune, chiar mai mare.
JACK CANFIELD (”Supă de pui pentru suflet”): Dacă vrei ca succesul să-ți devină obișnuință, am ajuns în vârf, fac 100 de milioane de dolari!
Pentru mine, scopul nu a fost să vând cărți, ci am vrut să fac ceva deosebit.
NU TE POȚI OPRI CÂND FACI CEVA DEOSEBIT.
Asta este ceva care continuă la nesfârșit.
MARK LEBLANC: Sunt lucuri mici pe care le faci în fiecare zi, care fac ca această minge numită MOMENTUM, să se miște!
Și dintr-o dată, după un timp, ai atâta MOMENTUM încât nu mai poți să te oprești, chiar dacă ai încerca.
DR.JOE VITALE:Poți avea afinități care sunt bune pentru tine, care te mișcă înainte în viață, care îți mențin sănătatea și fericirea.
Succesul este una dintre ele.
Când prinzi gustul succesului, vei dori mai mult!
MARK VICTOR HANSEN: Aristotel, a spus: ”Excelența, nu este o piesă de teatru, ci o OBIȘNUINȚĂ”.
Deci, fă-ți din EXCELENȚĂ o OBIȘNUINȚĂ, apoi te vei putea ridica cât de sus dorești!
Nu vei vrea să faci un singur lucru, ci o multitudine.
Și, când se termină jocul ăsta numit VIAȚĂ, să te poți uita înapoi.
Tot ce poți lua cu tine, sunt amintirile.
Deci, crează-ți un coș plin cu amintiri care merită, care sunt valoroase pentru tine, sunt vitale.
MARCI SHIMOFF: Singura diferență între cei fericiți și ceilalți, sunt obișnuințele fiecăruia.
Un lucru așa de simplu, face diferența: ce obiceiuri alegi zi de zi.
Vestea bună este că, în fiecare zi poți alege un alt obicei.
Toate deciziile luate, vor determina obiceiurile tale azi, mâine sau poimâine, și cele ce vor veni în viața ta.
Deci, dacă vrei o viață de succes, alege obiceiurile oamenilor de success.
Dacă vrei o viață fericită, allege obiceiurile unui om fericit.
Vincenzo, într-o sală:
-Vă mulțumesc că ați venit în seara aceasta.
Îmi face plăcere să vă știu aici.
Încet, lui Vincenzo i s-au oferit oportunități să cânte la manifestații locale.
Cu toate că aceste locații nu erau în topul preferințelor lui, Vincenzo, a pus inimă în fiecare dintre aceste demonstrații.
Fiecare din ele, fiind un pas în direcția bună.
El își lăsa pasiunea sa, să strălucească de la început.
Cum era de așteptat, nu a fost așa ușor.
Erau momente în care se temea, dar, înfruntând fiecare provocare, fiecare moment în care se temea, crea MOMENTUM și măreția lui creștea.
Vincenzo și-a câștigat reputația, ca și musician pasionat.
ȘI DARUL LUI CREȘTEA.
Au început să se ivească oportunități de a cânta cu alți maeștrii.
Curând, Vincenzo cânta în cea mai mare sală de spectacole.
Visul lui de a cânta, era îndeplinit.
(Da, dar cu ce PREȚ?
Cu pierderea vederii?
În mod sigur fără pierderea vederii, auzul său nu ar fi devenit atât de dezvoltat, de performant….se spune că, atunci când îți este tăiată/amputată o funcție, se dezvoltă alta, pentru a compensa.
E ca și cu reversul medaliei.
Dar, oare a meritat?
Mă refer la punctul său de vedere…bine, dacă pasiunea de a cânta era mai presus de orice….adică rațiunea lui de-a fi, de se exprima, de a se echilibra sufletește pe note musicale, atunci prețul a fost minim!
Celebritatea, apoi banii obținuți de pe urma ei, l-au făcut să nu-și simtă la modul rușinos și jenant handicapul, fiind ajutat de o armată de oameni care l-au slujit.
Și oricum, din lumea lui întunecată, nevăzătoare, nu din naștere, ci de la o vârstă déjà matură, îi mai străfulgereau amintiri prin vis sau închipuire, asupra lucrurilor și ființelor văzute cândva!
Până la urmă, nu-i o pierdere așa de grozavă în a nu mai vede urâțenia lumii…pentru că, una e s-o simți, s-o auzi, alta – s-o vezi materializată, rănindu-ți retina, apoi inima și mintea!
Poate d-aia, nevăzătorii au fața neridată, necrispată de durerile sufletești pricinuite de vederea părții urâte, murdare a lumii…)
OPUS-ul lui venise!
Dar, se terminase călătoria?
Bătrânului maestru, îi pusese o întrebare la care încă nu avea răspuns…
OPUS-UL TĂU NU ESTE DOAR CEEA CE FACI, CI VA DEVENI MOȘTENIREA A CEEA CE AI DEVENIT.
Vincenzo se gândea des la înțelesul cuvintelor acestea.
Era aceasta, moștenirea persoane care a devenit?
Omului care cântă în cele mai mari săli de concert?
Omului care impunea respect celorlalți muzicieni?
Omul care scria și compunea mari simfonii?
Omul care era adorat de ceilalți, și cunoscut ca un maestru violonist.
Vincenzo, încă nu înțelegea.
BILL FARLEY: Cred că avem în ADN-ul nostru această nevoie de-a ajuta pe ceilalți, și de a-i ajuta să ajungă cât mai aproape de scopurile și viziunile lor.
Una dintre cele mai mari recompense din viața mea, a fost să văd cum au ajuns la succes, persoanele cu care m-am asociat.
Dr.JOHN DEMARTINI (filozof): Henry James, a spus că niciun simț nu poate satisface sufletul.
Singurul lucru care satisface sufletul, este recunoștința în dragoste.
Când ești recunoscător în dragoste, pentru orice ai fi recunoscător, pentru orice ai iubi, trebuie să fi mai recunoscător, ca să primești mai multă dragoste.
În secunda în care realizezi ceva, automat dorești realizări mai mari.
JON BIEL: Toți suntem aici, pentru un scop.
Existăm pentru a dărui, pentru a interacționa, pentru a crea, pentru a iubi și pentru a sprijini.
Acestea, sunt lucrui pe care le dai.
Majoritatea oamenilor de succes pe care îi știu, au baza fundamental-filozofică, care spune: DĂRUIREA ESTE CHEIA SUCCESULUI.
JACK CANFIELD (”Supă de pui pentru suflet”): Un prieten m-a întrebat de curând: Care este scopul Universului?
Nimeni nu m-a întrebat asta înainte. Știi, scopul în viață, al companiei, dar care este scopul Universului?
M-am întors la fizică și m-am întrebat: Ce face Universul?
Se extdinde continuu de la Bing-Bang.
Scopul poate fi să se extindă?
Absolut!
Orice faci: să ajuți oamenii, corporații, țări, te destinzi, și ești în aliniament cu Universul, iar acesta, te va menține cu resursele de care ai nevoie.
De fiecare dată când provoci contracții, provoci conflicte și ești împotriva Universului.
(hmm….e discutabil!
Câte CONTRACȚII nu au provocat/provoacă demenții lumii care o conduc vremelnic, dar cu consecințe nefaste pentru tot globul, aproape de auto-distrugere, și uite ce de resurse le asigură Universul, generos!
Vax albina! Aici e vorba de ceva mai serios! E vorba de Divinitate, care Se ghidează după alte legi, supraomenști…adică duhovnicești!
A nu se confunda Universul care-i făcut, e creație, cu Creatorul…)
MARCI SHIMOFF: Când ne simțim destinși, este mesajul Universului care confirmă că suntem pe drumul cel bun.
(mda…și diabolicii devin destinși și au satisfacție când merg pe drumul lor cel ”bun”, după mintea lor, a intențiilor lor transpuse prin fapte, acte reprobabile!
Se spune doar că drumul spre Iad e pavat cu intenții bune…)
Când suntem contractați, este mesajul Universului că nu suntem pe drumul cel bun.
(Iarăși…poți fi contractat ca reacție firească pentru ăia care te-aruncă de pe drumul tău cel bun…doar n-o să-i zâmbești tembel ălora, doar ca să nu se contracte Universul de lipsa ta de înțelegere, vis-à-vis de obrăznicia ălora! Ăștia, o iau prea simplist!)
Deci, pe măsură ce ne mișcăm, ne îndreptăm spre ceea ce ne face destinși.
ELISABETH FAYT: Nu este scop mai măreț, decât să dăruiești.
Când te concentrezi să dăruiești, primești înapoi.
Așa lucrează Legea Atracției.
DOUGLAS VERMEEREN: În cele din urmă, ceea ce dăruim este, de fapt, ceea ce suntem.
Și, pe măsură ce dăruim mai mult, primim mai mult.
Gândește-te la cel mai fericit moment din viața ta. Da?
Am încrederea că are foarte puțin de-a face cu bogăția și cu siguranță nu este un moment în care ești singur în cameră, uitându-te la TV.
Pot pune pariu că e un moment în care ai făcut ceva pentru cineva, ceva ce nu putea face singur.
Sau când ajuți pe cineva să-și împlinească visul, sau când poți fi tu însuți, cel adevărat.
Până la urmă, nu asta reprezintă totul?
Nu este vorba despre ceea ce-ai fi avut, este vorba despre ceea ce-ai făcut, și de diferența pe care ai făcut-o când ai fost aici, pe Pământ.
Opus-ul tău nu este doar ceea ce faci, va fi moștenirea a ceea ce-ai devenit.
Vincenzo încă nu înțelegea.
A înțeles pe când cânta la vioară singur, în parc.
(Îl arată într-un foișor, în picioare, pe Vincenzo, aflat déjà la o vârstă venerabilă, nu tânăr, cântând…apoi cum, ușor, ușor se apropie de el ca o ciută mică ciulind urechile și privind curios, un alt ”Vincenzo”, la fel de mititel pe când era el cu decenii în urmă, adulmecând muzica și mergând pe urma sunetelor ei, precum Hansel și Gretel pe urma firimiturilor de pâine, pentru a ajunge acasă… locul unde te simți cel mai bine, unde te naști, crești, te dezvolți până la măsură în care poți da ”din casă” la rându-ți, ceea ce-ai acumulat de-o viață – pe lângă lucruri și experiență, UN ADEVĂRAT MODEL DE VIAȚĂ PROFESIONALĂ, DEMN DE URMAT pentru cei asemeni ție, care-și simt darul și chemarea, dincolo de puterea de a rezista în a nu te deranja intrând sfios, în legătură cu tine!)
Îl arată pe puști cum se-așează pe unele din băncile din foișor.
Astfel, Vincenzo a transmis mai departe mesajul care i-a schimba viața, la fel cum a făcut și bătrânul de pe vapor cu el.
După ce-a terminat de cântat, i-a înmânat un carnețel puștiului, apoi a continuat să cânte și să-l încânte pe puști.
Pe când băialul pleca prin zăpadă, Vincenzo a înțeles în sfârșit.
Era ca și cum auzea vocea bătrânului maestru: Ține minte! Opus-ul nu este doar ceea ce faci, va fi moștenirea a ceea ce-ai devenit.
WILLIE JOLLEY: Închipuiește-ți o zi toridă de vară, în anul 1944, la Colegiul Mohans, Dr.Benjamin Maize, Președintele Colegiului a spus: ”Se aude un ciocănit la ușă.
El spune: Intră! Ușa se deschide și, un om și-un adolescent intră.
El se duce să-i strângă mâna – Martin Luther King senior.
El spune: Dr.Maize, nu-ți voi lua mult timp, vreau numai să te prezint fiului meu, Marty. Noi îi spunem Emeo, numele lui adevărat este Martin Luther King Junior.
Are 15 ani, va merge la Colegiu, e foarte deștept, dar îi lipsește ceva și am nevoie de o favoare.
Nu are nevoie de note mai mari, AM VENIT SĂ-L ÎNVEȚI PE FIUL MEU CUM SĂ VISEZE (superrr….
Te rog, învăță-mi băiatul să viseze!
Dr.Maize i-a dat băiatului o hârtie și i-a spus: ”Tinere, citește asta în fiecare zi. Îți va schimba viața.”
A citit-o, și i-a schimbat viața!
AM CITIT-O ȘI MI-A SCHIMBAT VIAȚA! :))))))
Este așa profund, și totuși așa de simplu!
Scria așa:
”Te-ai născut! Tragedia vieții nu constă în faptul că nu ți-ai atins scopul. Nu, nu, nu. TRAGEDIA CONSTĂ ÎN A NU AVEA UN VIS LA CARE SĂ ASPIRI.
Nu e nicio catastrofă să mori cu visele neîndeplinite, dar este o catastrofă să nu visezi!
Nu e niciun dezastru să fii incapabil să-ți conturezi idealurile, dar este un dezastru să nu ai idealuri de conturat.
Nu este o rușine să nu ajungi la stele, dar este o rușine să nu ai stele la care să tânjești.
Nu eșecul, ci un vis mic, este un păcat!
TREBUIE SĂ AI VISE MARI, IMPOSIBILE!
Vise, care vor face o diferență, vor lăsa o moștenire!
UN VIS CARE VA FI OPUS-UL TĂU!
MOTIVUL PENTRU CARE AI VENIT PE LUME! ”
BILL FARLEY:Cred cu tărie că toți suntem speciali.
Toți avem calități diferite, dar unice.
Nu ar trebui să ne comparăm cu alții, trebuie să ne găsim darul nostru special. Pe măsură ce găsești acele daruri, devii pasionat de ele, te deplasezi în întâmpinarea lor și acționezi.
Deci, dacă ai văzut filmul, acum este timpul să acționezi.
Fără rugăciuni, fără dorințe, fără speranțe că ți se vor întâmpla cândva, lucruri mari.
Mergi înainte! Acționează! Obține succesul!
JON BIEL:Fiecare ne creăm Opus-ul nostru! Fiecare vom lăsa acea moștenire.
MARCI SHIMOFF:Ajungi la finalul vieții știind că ai trăit din inspirația sufletului tău. Ai trăit o viață cu dragoste, bucurie și fericire. Îți spun, poți obține succesul, dar asta nu garantează fericirea.
Trebuie să ne gândim la dragoste și la menirea noastră pe lume, și vei fi fericit și vei obține succes.
DR.JOE VITALE: Știi în adâncul inimii că ai vrea să faci ceva.
Poți să începi o afacere, sau un serviciu, sau să scrii o carte.
Poți face oricâte vrei, dar încă nu le-ai făcut.
Acum ai începutul ca și motivație, inima îți bate mai tare, ai transpirat, pentru că ești entuziasmat.
Aș vrea să acționezi, să faci ceva.
Aș vrea să îndrăznești să faci ceva care să merite!
Dr.JOHN DEMARTINI (filozof): La sfârșitul vieții, aș vrea să pot spune: Am făcut tot ce-am putut și am dăruit tot ce-am putut. Niciodată nu se termină. Atâta vreme cât trăiești, înveți!
BOB DOYLE:Bucuria, pasiunea, succesul vor veni în viața ta, când vei fi destul de curajos să spui: Ăsta sunt eu, apoi, fi acea persoană!
MORRIS GOODMAN:Mulți își trăiesc viața, sperând că sunt în siguranță. Viața, reprezintă mult mai mult.
Mult mai mult decât să trăiești din clipa în care te-ai născut, până vei muri.
Să trăiești de pe o zi pe alta, este mult mai mult!
Mulți, nu realizează asta.
PEGGY O’NEILL: Eu știu că nu sunt doar un corp, o personalitate.
Că sunt ceva mult mai profund, mai măreț în interior.
Ceva extraordinar!
Cu cât mă studiez mai mult, cu atât pot vedea interiorul altor oameni.
Și ei sunt nemaipomeniți, sunt uimitori!
Cu cât mă studiez mai mult, cu atât îmi dau seama că, fiecare moment al vieții este uimitor!
Acesta este darul care a ieșit din provocarea mea!
Acesta este Opus-ul meu.
DOUGLAS VERMEEREN: Acum, ai și tu uneltele! Ai o viziune, știi că poți s-o faci! Știi sigur de ce vrei s-o faci! Ai prima acțiune cu care poți începe. Știi unde să cauți ajutor.
Și mai știi că eșecul nu te poate opri, dar te poate încetini.
EȘTI COMPOZITORUL PROPRIEI TALE VIEȚI, și clipele tale de glorie îți sunt înainte.
Este decizia.
Ce decizi să faci acum?
Care va fi OPUS-ul tău?
Opus-ul tău nu este doar ceea ce faci, VA FI MOȘTENIREA A CEEA CE AI DEVENIT…
Una dintre cele mai mari cerințe ale lui Dumnezeu pentru a avea succes durabil, ESTE SĂ-L ÎNVEȚI PE CEL CE ARE UN DAR.
SĂ-L ÎNVEȚI DESPRE EL ÎNSUȘI, ȘI SĂ-I PERMIȚI SĂ CONTRIBUIE CU CEEA CE A FOST BINECUVÂNTAT, SĂ DĂRUIASCĂ!
Muzica lui Vincenzo, este un mare dar pentru toți cei care au auzit-o, dar, ADEVĂRATUL DAR ESTE ÎN MOȘTENIREA CARE A CREAT-O ÎN ALTCINEVA.
Acesta a fost într-adevăr OPUS-ul său. Și acum, odată cu trecerea timpului, se naște o întrebare pe care ar trebui să ne-o punem cu toții:
CARE VA FI OPUS-UL TĂU?
Sfârșit.