Să continuăm devoalarea tehnicilor de manipulare politică. Azi vorbim despre… marș. Marșul e considerat a fi una din cele mai eficiente tehnici de manipulare politică, indiferent de tipul de societate. Este o tehnică ce presupune două dimensiuni. Una e legată de participanți, de ceea ce mai e numit „mulțimea psihologică”, iar cealaltă e legată de impactul marșului asupra participanților indirecți, telespectatorii…

„Mulțimea psihologică”

O agregare socială de tipul mulțimilor face ca individul să tindă a se „dizolva” în mulțime, ceea ce conduce la pierderea – cel puțin parțială – a caracteristicilor sale de personalitate. Deși angajarea în acțiuni colective ce presupun un ideal comun este uneori o acțiune rațională (grevele, demonstrațiile pentru o cauză bine definită, etc.), evoluția ulterioară a comportamentului colectiv (schimburi simbolice, scandarea de sloganuri, definirea unui inamic comun, etc.) duce la construirea unei personalități colective care este mai mult decât suma personalităților individuale angajate în acțiunea colectivă. Tocmai această personalitate colectivă va afecta comportamentele individuale, făcându-i pe indivizi să gândească prin raportare la idealuri comune, făcându-i să se angajeze în acțiuni comune, nu odată amplificate de apariția inamicului imediat (soldații, polițiștii, oamenii de ordine, scutierii, etc.), fiind vorba aici de o acțiune colectivă de tip emoțional, acțiune legată de existența unui lider spontan al mulțimii, sau de un lider deja existent, lider ce capătă caracteristicile Salvatorului, trebuind astfel urmat în deciziile sale.

Așa se face că „mulțimea psihologică” este capabilă fie de acțiuni eroice, fie se poate  importa ca o grupare de indivizi iresponsabili, ce se pot angaja în acțiuni pe care ulterior tind să le regrete sau să nu și le mai asume, în calitate de personalități individuale.

Mulțimea golește mintea de gânduri. Era un lucru cunoscut de organizatorii de marșuri și parade de milioane de oameni în regimurile totalitare. Este aproape imposibil să participi la acest tip de acțiune colectivă și să rămâi neafectat de comportamentul colectiv emoțional al „mulțimii psihologice”.

Telespectatorii

Vorbim aici despre impactul Marșului asupra unor grupuri eterogene, dispersate pe arii foarte largi, care participă simbolic la comportamentul colectiv. Este vorba despre „Public”. Acesta prezintă o tendință evidentă de a se angaja într-o formă sau alta (participare, simpatizare, respingere) la un astfel de eveniment colectiv. Transmiterea informațiilor referitoare la un eveniment politic organizat de un partid, un stat, un guvern sau un candidat are un profund caracter emoțional, atât pentru participanții direcți, cât și pentru telespectatori, fie ei simpatizanți sau adversari ale scopurilor pentru care se mărșăluiește.

Marșul ce creează identitate politică

Un exemplu de folosire a acestei tehnici de manipulare a fost marșul organizat de PSD în ziua de 1 Mai 2009, zi simbolică pentru muncitorii întregii lumi. Sindicatele ar fi trebuit să folosească o astfel de zi pentru a se manifesta. Dar cum, pe de o parte regimul politic al acelei perioade i-a anihilat pe liderii sindicali, iar pe de altă parte s-a resimțit fie lipsa de resurse, fie lipsa de unitate a mișcării sindicale, ocazia unei astfel de demonstrații (Marș) a fost folosită de PSD București.

Traseul Marșului se încheia în Piața Izvor unde era organizată o petrecere cu mici și bere. caracterul manipulativ al acestui eveniment a fost amplificat de anunțul transmis prin canalele media, potrivit căruia membrii PSD vor primi o porție de mititei gratis. Așa-s făcea delimitarea dintre “Ai noștri – PSD” și Ceilalți. Anunțul care-i separă pe membrii PSD de Ceilalți are funcția de a crea  identitate politică și socială, atăt pentru cei direct angajați în eveniment, cât și pentru cei ce participă simbolic, indirecta evenimentul creării de personalitate autonomă și clar definită la nivel național: “Membrii PSD”.

Obiectivele manipulării prin Marș

Tehnica Marșului angajează sub-contextul identităților colective. Înainte de orice, Marșul e o acțiune ce creează identitate colectivă a participanților, dincolo de orice mijloc de comunicare în masă. Dar, atenție, Marșul creează o identitate colectivă și pentru Ceilalți, cei ce sunt diferiți, cei de care se delimitează implicit participanții la Marș.

Tehnica Marșul manipulează și relațiile sociale, prin imagini ce poate testa cooperarea, prietenia, angajarea în acțiuni comune.

Identitățile organizatorilor de marșuri sunt extrem de diferite. nu orice marș e împotriva a ceva, putând fi vorba despre un marș al normalității, sau un marș al revizionismului; marșul homosexualilor e opus marșului Dreptei, iar marșul vieții și familiei e diferit de cel împotriva violenței domestice, după cum Marșul factorilor poștași din Brăila e unul profesional, care nu condamnă și nu acuză nimic, fiind dedicat constituirii unei identități profesionale, sub forma unei competiții sportive.

Toate aceste marșuri au ceva în comun: manipulează, direct sau indirect, relații, identități, poziționări, norme sociale, contexte fizice sau psihologice.