«Cred că această situație descrie cu exactitate punctul de cotitură istorică în care am ajuns astăzi și alegerea cu care ne confruntăm cu toții. Nu este nici nou, desigur, în ideea că lumea se schimbă foarte rapid. Dar, când analizăm lumea de azi, să nu uităm lecțiile istoriei.

Războiul Rece s-a încheiat, dar el nu s-a terminat cu semnarea unui tratat de pace clar și transparent, cu acorduri privind respectarea normelor existente sau crearea de noi norme și standarde. Acest lucru a creat impresia că așa-numitul „învingător” din Războiul Rece a decis să exercite presiune pentru a remodela lumea în funcție de propriile nevoi și interese.»

«(…) Poate că nu avem motive reale de îngrijorare, susțin și pun întrebări incomode? Poate poziția excepțională a Statelor Unite și modul în care acestea își exercită conducerea sunt într-adevăr o binecuvântare pentru noi toți, și imixtiunea lor în evenimentele din întreaga lume este ca să aducă pace, prosperitate, progres, creștere economică și democrație, iar noi ar trebui, poate, doar să ne relaxăm și să ne bucurăm? Permiteți-mi să spun că nu este cazul, absolut nu este cazul.»

«(…) A dicta unilateral și a-i institui cuiva modele proprii produce rezultatul opus. În loc de soluționare a conflictelor, aceasta conduce la escaladarea lor, în loc de state suverane și stabile, vedem răspândirea tot mai mare de haos și în loc de democrație există suport pentru un public foarte dubios, de la neofasciști pe față, la radicali islamici. De ce sunt sprijiniți astfel de oameni?»

«(…) Ei au sponsorizat odată Mișcările extremiste islamice pentru a lupta cu Uniunea Sovietică. Aceste grupuri și-au primit experiența de luptă în Afganistan și mai târziu au dat naștere la talibani și Al-Qaida, Occidentul, dacă nu i-a sprijinit, cel puțin a închis ochii și, aș spune, a dat informații, sprijin politic și financiar pentru invazia teroriștilor internaționali în Rusia (nu am uitat acest lucru) și în țările din Asia Centrală […].»

«(…) Numai prin înțelepciunea actuala conducere egipteană a salvat această țară arabă cheie de la haos. În Siria, ca și în trecut, Statele Unite și aliații lor au început finanțarea directă și înarmarea rebelilor, permițându-le să-și umple rândurile cu mercenari din diferite țări. Permiteți-mi să întreb de unde primesc acești rebeli bani pentru arme și specialiști militari? Cum a reușit ISIL să devină astfel un grup puternic, în esență, o forță armată adevărată?»

«(…) Suntem conștienți de faptul că lumea a intrat într-o eră de schimbări și transformări la nivel mondial, când cu toții avem nevoie de un anumit grad de precauție, de capacitatea de capacitatea de a evita măsuri necugetate. În anii de după Războiul Rece, participanții la politica la nivel mondial au pierdut din aceste calități. În caz contrar, speranțele pentru o dezvoltare pașnică, stabilă, vor fi o iluzie periculoasă, în timp ce tulburările de astăzi vor servi pur și simplu de preludiu la prăbușirea ordinii mondiale. Am fost capabili să elaborăm norme de interacțiune după al doilea război mondial și am reușit să ajungem la un acord la Helsinki în anii ’70. Datoria noastră comună este aceea de a rezolva provocarea fundamentală în această nouă etapă de dezvoltare.»