Manipularea prin discurs

Iată cam ce spunea un anume Victor Chomsky (a se deosebi de mai cunoscutul Noam Chomsky):

Privind la televizor (spre exemplu), câte discursuri de acest tip putem vedea?

În același timp, Noam Chomsky, acel ideolog, spunea:

Marele nostru Mircea Eliade, o spune totuși pe șleau:

Cum manipulează autoritățile?

În scopul manipulării populației, autoritățile manipulează și dezinformează în toate modurile posibile, cauza fiind aceea că sunt interesate în perpetuarea exercitării puterii, a spolierii maselor, în asigurare liniștii, ordinii, păcii și echilibrului (atenție, nu a dreptății!) în societate. Autoritățile manipulează și pentru că pot, având pârghiile necesare, dar și pentru că nu le împiedică nimeni. Desigur că forma cea mai imorală a manipulării este minciuna sfruntată exprimată cu nonșalanță, iar forma cea mai penibilă este mimarea surprizei, a perplexității și a victimizării (ne amintim că permanent autoritățile sunt luate prin surprindere atât la venirea iernii, cât și la „venirea” vreunei crize de orice fel…) De ce asta? Odată pentru a-și ascunde vinovățiile legate de incompetență, prostie și mai grav, cheltuiri frauduloase ale fondurilor destinate unor investiții necesare, iar pe de altă parte pentru a evita tragerea la răspundere…

Marile puteri ale lumii manipulează restul lumii prin promovarea intensă și permanentă a excepționalității lor.

Dar manipularea poate fi ajutată și prin procedee/produse farmacologice diverse, care ajută la paralizarea voinței, la inducerea fricii, anxietății, la controlul mental și exacerbarea emoțiilor. A se vedea în acest sens, seria de articole „Controlul”…

Aldous Huxley, promotor al LSD-ului, spunea:

(În decursul vieții următoarei generații, sau cam în acea perioadă, va exista o metodă farmaceutică care îi va face pe oameni să-și iubească sclavia și dictatura fără a produce lacrimi ca să spunem așa. Producând un fel de lagăr de concentrare nedureros pentru societăți întregi, astfel încât oamenii, deși vor fi de fapt lipsiți de libertăți, mai degrabă se vor bucura, deoarece aceștia vor fi lipsiți de orice dorință de a se revolta, prin propagandă sau prin spălarea creierului, sau printr-o spălare a creierului îmbunătățită cu metode farmaceutice. Și acest lucru pare a fi revoluția finală.)

Activistul Norman Solomon spunea:

(Războiul devine perpetuu atunci când e folosit ca argument pentru pace.) În acest sens, iată-i pe unii președinți americani și preocupările lor războinice:

• Obama -> Libia și Siria
• Bush Jr. -> Irak și Afganistan
• Bush Sr. -> Panama, Irak, Somalia
• Reagan -> Beirut și Grenada
• Johnson -> Vietnam

Dacă vom considera tot discursuri și orele școlare, putem înțelege și următoarele:

Self-fulfilling prophecies

Self-fulfilling prophecies reprezintă una dintre cele mai subtile, dar și eficiente metode de manipulare, bazată pe exploatarea viciilor, ignoranței și prostiei, a defectelor de caracter, sentimentelor general-umane negative și arhetipurilor culturale, religioase, etc. Fiind complexă, foarte complexă, lucru ce duce la dificultatea elaborării unei definiții satisfăcătoare, iată în schimb forme de manifestare ale acestei metode de manipulare preluate de ingineria socială:

• consultarea permanentă a publicului (sondaje de opinie, anchete, forumuri, chestionare, intervenții în mass-media, interceptarea corespondenței, etc.) și, pe această bază, lansarea unor mode și tendințe sociale nocive care vin în întâmpinarea dorințelor și înclinațiilor proaste, permanenta concesie populistă făcută viciilor, prostului gust, kitsch-ului, consumului de droguri, manifestărilor obscene, parazitismului, lipsei educației, etc.; americanii numesc asta Pop Culture.
  Publicul este tot timpul „consultat”, „ascultat” și interceptat… Lion Feuchtwanger spunea:

  Omul are nevoie de doi ani pentru a învăța să vorbească și de șaizeci de ani pentru a învăța să-și țină gura.

• lansarea unor zvonuri, teme de dezbatere sau programe politice, ideologice și sociale de acțiune și impact pe termen lung, verificarea reacției populației (prin aceste adevărate „baloane de încercare”) sau mai curând a lipsei de reacție a acesteia, și apoi punerea lor în operă;
• elaborarea și promovarea insistentă a unor falsuri cu efect psihologic, educațional și social-identitar devastator pe termen lung; exemplu, balada Miorița! Ne putem aminti desigur și de sinistra manipulare mediatică maghiară de la Tg. Mureș, din martie 1990, când Mihăilă Cofariu era prezentat ca fiind un maghiar, victimă a brutalității românilor!
• interpretarea forțată, cu multă emfază, dar totdeauna post-factum, a unor predicții ca anticipatoare ale unor evenimente istorice (ex. catrenele lui Nostradamus); este așa-numita perspicacitate retroactivă, sau, așa cum spun românii, „după război, mulți viteji s-arată”;
• urmărirea pas cu pas a unor profeții mai vechi; iată exemple:
  • cei trei magi de la Răsărit care au urmat steaua la nașterea Mântuitorului (Balthazar, Gașpar și Melchior) erau evrei care se întorceau din Persia, iar apariția unui Mesia era locul comun al epocii și întregii zone, de la Roma, la Persia; interpretarea aparține printre alții, Rabinului Don Isaac Abrabanel, conform scrierilor sfinte și tradiției evreiești (Tora și Talmud); de altfel, magii sunt menționați doar în Evanghelia după Matei;
  • intrarea Domnului Iisus în Ierusalim în Duminica Floriilor (Paștele evreiesc) călare pe un asin urmează în mod premeditat, întocmai și ostentativ profețiile din Cartea lui Isaia, din Vechiul Testament;
  • evangheliile lui Matei, Luca, Marcu și Ioan din Noul Testament au fost scrise după 10-20 de ani de la desfășurarea evenimentelor pe care le „profețesc” (de ex., căderea Ierusalimului și distrugerea Templului lui Solomon);
  • „România – Noul Ierusalim” și „București – Centrul Lumii” sunt sintagmele din profețiile indianului Sundar Singh (1931), elaborate și promovate insistent în perioada interbelică, perioadă când se căuta o soluție pentru înființarea Statului Israel și erau în discuție Palestina, regiunea Autonomă Evreiască din URSS, zona de nord a Statelor Unite, Insula Madagascar, România, Basarabia (promisă de Stalin evreilor);
  • menținerea și amplificarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și conducerea lucrurilor în sensul declanșării unui „showdown” mondial, a unui conflict global „purificator” (Armageddon), sau menținerea permanentă a unei astfel de amenințări.

Exemple de manipulări oficiale

Începerea celui de-al doilea război mondial

Oficial, aș cum am învățat la școală, știm că al doilea război mondial a început pe 1 septembrie 1939, când Germania nazistă a atacat Polonia. Există însă imagini de la parada comună germano-sovietică organizată la Brest-Litovsk (în Polonia, pe râul Bug), datate 22 septembrie 1939… Așadar, „victima” agresiunii, URSS, în perioada de „neutralitate” (01.09.1939 – 22.06.1941) apus în practică următoarele acțiuni:

• a atacat Polonia și a împărțit-o cu Germania (17.09.1939), desființându-i statalitatea și asasinând la Katyn nu mai puțin de 24.000 de ofițeri, inclusiv generali, polonezi;
• a atacat Finlanda în 30.11.1939, ocupând Karelia;
• a ocupat Țările Baltice în iunie 1940;
• urmare a unui ultimatum ilegal și abuziv, a ocupat Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța (26.06.1940), în 24 de ore;
• se pregătea să atace Germania (având masate la frontiera vestică nu mai puțin de 10.000 de tancuri dintr-un total de 20.000); Germania a fost însă mai rapidă (se pot vedea scrierile lui Vladimir Rezun alias Victor Suvorov)

Toate acestea au avut loc după un lung șir de tratate prin care Rusia, respectiv URSS au făcut pace separată cu Germania (Brest-Litovsk în 1918), hotărând să se antreneze și să se înarmeze în secret, împreună, în URSS (Rapallo 1922 și Berlin 1926), au semnat Pactul de ne-agresiune Ribbentrop – Molotov (23.08.1939), cu o Anexă secretă de împărțire a zonelor geo-strategice dintre ele, cele încă neocupate… Mai mult, în octombrie și noiembrie 1940 au purtat negocieri pentru ca URSS să adere la Axă…

În octombrie și în 12-13 noiembrie 1940, URSS și Germania nazistă purtau negocieri la cel mai înalt nivel pentru atragerea URSS în Axa Berlin-Roma-Tokyo. În acest scop, Viaceslav Molotov se deplasează la Berlin unde se sfătuiește cu Joachim von Ribbentrop, dar și cu Hitler însuși.

Trăiască Armata Roșie eliberatoare!

Mulți ani după ce Partidul Comunist a preluat puterea în România, acesta era scenariul/sloganul sub care a fost prezentată ocuparea teritoriului național de către armata sovietică.

Și asta în pofida faptului că nici un român nu credea acest lucru, atitudinea anti-sovietică a românilor fiind binecunoscută.

Decalogul lui Chomsky

Noam Chomsky, l-am pomenit mai sus, a fost ideologul care a sintetizat manipularea într-un set de 10 strategii:

1. 1. Distragerea permanentă a atenției de la problemele sociale reale, îndreptând-o spre subiecte minore, dar cu mare impact emoțional. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate.
   2. Crearea de probleme grave, care angajează masiv opinia publică și tot manipulatorul vine cu soluții. Spre exemplu: favorizarea violenței urbane, urmată de promisiunea providențială guvernamentală de a salva națiunea în temeiul legilor represive cerute de popor, dar, atenție, cu prețul limitării libertăților democratice.
   3. Aplicarea treptată a măsurilor dure. Dacă s-ar aplica toate odată, asta ar duce la mișcări populare, dar ele devin suportabile dacă sunt livrate în porții anuale, conform unui program anunțat. (A se vedea sindromul broaștei fierte.)
   4. Obținerea acordului de moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obișnuiește cu ideea și acceptă tot, dacă e prevenit și amânat.
   5. Adresarea către oameni ca și cum ar avea toți o gândire infantilă. Astfel sunt dirijate mulțimile spre un tip de gândire care nu face legătura între cauze și efecte.
   6. Apelul la sentimente, la emoții și la reacții glandulare, primitive, nu la rațiune. Încurajarea reacțiilor emoționale care sunt cel mai ușor de manevrat (în ambele sensuri, de la dragoste la ură, trecând prin milă și frică, dar niciodată indiferență: toți trebuie implicați, populația trebuie împărțită în două tabere combatante la orice nivel, în orice mediu: divide et impera! Desigur, nu putem uita lacrimogenul moment al lui Băsescu, acela cu „Dragă Stolo” și practica sa continuă de divizare a societății românești…

1. Poporul va fi ținut în ignoranță, oferindu-i-se satisfacții ieftine, dar multe. Un sistem de învățământ corupt și nefuncțional, este instrumentul ideal de a tâmpi lumea și de a o controla.
2. Încurajarea financiară a acelor mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc publicul și îl țin legat de emisiuni și seriale vulgare, ce diminuează inteligența.
3. Stimularea sentimentelor individuale de culpă, de fatalitate, de neputință. Persoanele ce nu mai au impulsul revoltei, devin turmă ușor de controlat.
4. Apelarea la toate cuceririle științifice pentru a cunoaște punctele slabe din psihologia individului și a mulțimilor. Simultan, discreditarea acestor cunoștințe prin mass-media, astfel încât poporul să nu creadă în mijloacele și strategiile guvernamentale de manipulare.

Vârful manipulării

William Casey, fost director CIA, spune în 1981:

(Vom ști că programul nostru de dezinformare e finalizat atunci când tot ceea ce crede publicul american este fals.)