- Factorul (in)tern (15)
- Factorul (in)tern (14)
- Factorul (in)tern (13)
- Factorul (in)tern (12)
- Factorul (in)tern (11)
- Factorul (in)tern (10)
- Factorul (in)tern (9)
- Factorul (in)tern (8)
- Factorul (in)tern (7)
- Factorul (in)tern (6)
- Factorul (in)tern (5)
- Factorul (in)tern (4)
- Factorul (in)tern (2)
- Factorul (in)tern (1)
Mai zilele trecute, după ce în repetate rânduri mi-a vorbit despre acest eveniment editorial, un amic îmi face cadou o carte: „Factorul intern – România în spirala conspirațiilor”, al cărei autor este Aurel I. Rogojan.
Desigur că, neștiind despre cine era vorba, n-am fost prea interesat până la momentul la care am aflat cine este și cine a fost Aurel Rogojan, despre care cotidianul.ro spune:
Generalul Aurel I. Rogojan este azi, în opinia experţilor, cel mai bun profesionist al serviciilor secrete româneşti în materia reglementării juridice a acestor servicii şi un comparatist fără egal al reglementării juridice a serviciilor din alte ţări. În consecinţă, în 2005, el a fost delegat să reprezinte SRI în grupul de lucru însărcinat să elaboreze fundamentele legale ale Comunităţii Naţionale de Informaţii. Relatarea sa, în Factorul intern, despre lucrările acestui grup sunt de importanţă cu adevărat istorică.
Desigur că pot fi găsite informații despre dl. Rogojan, iar dincolo de orice etichetă care s-ar pune unui om, contează faptele și spusele. Un interviu cu domnia sa are ca preambul următoarele:
Născut în urmă cu 63 de ani la Incești, Ceica, lângă Beiuş, absolvent al Liceului Samuil Vulcan şi apoi şef de promoţie al Şcolii de ofiţeri de Securitate, Aurel Rogojan a fost până în 1989 şeful de cabinet al şefului Departamentului Securităţii Statului, Iulian Vlad. Specialist în contraspionaj, şi-a continuat cariera ca general SRI şi profesor la Academia Naţională de Informaţii până în 2006, când a trecut în rezervă şi a ieşit în lumina reflectoarelor.
Titluri pe pagină
Scrierile lui Rogojan
Printre cărțile lui Rogojan se numără:
- Fereastra serviciilor secrete, apărută în 2011
- Istorie, Geopolitica și Spionaj in Balcanii de Vest, apărută în 2009
- Spionajul și extremismul ungar in România, apărută în 2009
- 1989. Dintr-o iarnă in alta, apărută în 2009
Factorul intern
Noțiunea de factor intern nu e prea folosită în limbajul comun, fiind vorba despre o formulare codificată, specifică serviciilor secrete, care ar defini „o structură neinstituţionalizată a conştiinţelor patriotice dintr-o anume naţiune care veghează, în numele naţiunii, pentru ca identitatea naţională să nu fie periclitată de factorul politic sau de factorii externi ostili naţiunii”. Și pentru că astăzi, în România, azi, identitatea naţională este periclitată, e cazul să ne aplecăm mai atent asupra spuselor domnului Rogojan, mai ales când aceste spuse se referă la momente, acțiuni, atitudini și chiar personaje din istoria foarte recentă a anilor abia trecuți, la momente pe care le-am trăit, la acțiuni a căror semnificație poate n-am înțeles-o la momentul derulării ei, sub perdeaua de ceață a manipulărilor continue la care suntem supuși.
Așa cum spune autorul,
Spirala conspirațiilor este fără sfârșit. În situația în care se află azi lumea, toți par a conspira împotriva tuturor. Vehiculul ideal al conspirațiilor este la îndemâna oricui are în față o tastatură și un monitor sau un touchscreen. Astăzi conspiratorii nu sunt neapărat agenți secreți, mercenari ai revoluțiilor permanente sau profesioniști ai asasinatelor politice. Ei pot fi specialiști în comunicare, teleaști, consultanți politici ori de business, vedete ale marelui sau micului ecran.
În finalul cuvântului înainte al cărții se spune:
O stafie bântuie România. Stafia antipatriotismului deșănțat și a trădării naționale. Nimeni nu se unește într-o sfântă hăituială împotriva cozilor de topor. Nici Preafericitul patriarh, nici laicul președinte, nici șefii celor șapte poliții secrete. Dacă vorbești de dragoste de neam și credința datorată patriei, ești un retard comunist. Toți membrii elitei care reprezintă puterile laice și religioase mimează interesul național, dar nici unul nu a dovedit că ar cunoaște acest interes, adică acela de a fi liberi și prosperi într-o țară nimănui închinată, cu drepturi depline, de popor suveran, asupra darurilor date de Dumnezeu pământului numit România.
Români din toate zările lumii, uniți-vă!
Odată citite acestea, e cazul să luăm ușurel la parcurs această carte… Desigur că, așa cum am mai făcut, va fi o serie de articole destinată acelor subiecte pe care le consider mai importante…
Codexul politicianului român
- Ca să nu-ți pierzi năravul, chiar și atunci când faci un lucru bun, pentru ca el să iasă prost, fă-l prin proceduri necinstite.
- Când pușcăriile sunt pline, suspendă aplicarea legii.
- adevărul nu-ți aduce glorie – cu diversiunea și minciuna politică, intri în istorie.
- În fața legii este egal poporul, noi suntem aleșii lui.
Cele trei guverne
Probabil că e valabil pentru multe țări, dar se spune că România are trei guverne:
- guvernul din umbră – atotputernic și real;
- guvernul legitim – doar o aparență;
- guvernul din „beci” – format din cei trimiși „la răcoare”, politicieni care „s-au ars cu corupția”.
Sponsorii politici corupători sunt cei ce formează guvernul din umbră, acest fiind și cel mai bine protejat de „brațul lung al legii”. Sigur că uneori apar excepții care explică printre altele de ce un Ovidiu Tender sau un Dinu Patriciu au vizitat arestul preventiv, acestea putând fi considerate avertismente pentru alții. În schimb, cazul Sorin Ovidiu Vântu face parte din cu totul altă categorie, scopul arestării sale fiind practic realizarea unei presiuni psihice și terorizarea lui pentru ca nu cumva acest deținător al unor secrete compromițătoare pentru mulți să-și dea drumul la gură…
La fel de grav ca și existența unor guvernanți din umbră poate fi catalogată existența unor rețele interlope „care și-au cumpărat politicieni și i-au expus în vitrinele Parlamentului sau în înalte demnități publice din administrație”. Lista acestor „întreprinzători”, de la patroni ai rețelelor internaționale de prostituție, cerșetorie, trafic de persoane și până la perceptorii taxelor de protecție e atât de mare încât constituie o problemă și pentru serviciile secrete…
O clasă politică având legături în astfel de zone extreme ale societății nu poate dispune de suveranitatea deciziilor și nici de libertate în actele de guvernare. Numai așa putem înțelege aiureala, bâlbele, minciunile fără perdea, lipsa de rușine, amoralitatea, trădarea pe față și, în ultimă instanță, batjocura și degradarea la care ne expun cei cărora le-am dat votul ca să ne reprezinte, iar nu ca să ne desconsidere și să ne umilească, încălcându-și angajamentele electorale și furându-ne cauțiunea.
Cât despre guvernul legitim, și mă refer aici la oricare guvern politic (o analiză a rezultatelor guvernului apolitic actual urmând a fi făcută la final de mandat), „nu a valorificat imensul credit național”, irosindu-l pe dispute și orgolii personale. Referitor strict la guvernele Ponta, se poate spune că fiind un om fără carismă și talent politic (doar A. Năstase văzând în el un alt Titulescu), fără pricepere, manipulat ori (mai grav) rău intenționat în gestionarea resurselor umane, acest prim ministru a propus miniștri incompatibili, incompetenți, corupți sau coruptibili. În aceste condiții, nu e de mirare că acel guvern legitim nu a fost capabil să conceapă măcar un proiect de lege fezabil, actele juridice extraordinare fiind anulate rând pe rând de Curtea Constituțională.
(…) Guvernul legitim nu și-a dovedit capacitatea de a elabora o lege a bogățiilor subsolului în interesul poporului din țara ale cărei resurse sunt puse în joc. Guvernul legitim s-a compromis în tentative ridicole de privatizare strategice (Oltchim, CFR Marfă), așezându-se la masa negocierilor cu dubioși și potențiali infractori.
În paralel, „guvernul de la răcoare” se călește pentru bătăliile viitoare, în condițiile în care rândurile sale vor deveni tot mai întărite cu noi cadre de nădejde… 😉 Așa se va ajunge la paradoxul istoriei, al cărui revers s-a văzut deja: «infractorii de azi, conducătorii de mâine»…
Ce chestie!
Gând la gând cu bucurie, cum se spune!
De ieri voiam să fac referire aici despre scrierile generalului Aurel Rogojan din articolul apărut în Cotidianul, dar am zis că deocamdată s-o las așa! Are niște reflexii acolo în articol, gen CITAT foarte interesante!
Și totuși, de ce ”Factorul (in)TERN” e reliefat abitir? Din pricină de un realism pesimist? Poate dacă se mobilizează lumea (mai mult spre ”in”) determinăm, atât înăuntru cât și-n afară să miște ceva!
Corect. O corectă înțelegere a situațiilor, faptelor și deciziilor luate de unii sau alții ar putea declanșa și o presiune asupra decidenților care să blocheze/împiedice aberațiile… Sper asta…