Tentația controlului mental al semenilor a fost (și cu siguranță este) o preocupare majoră a serviciilor și grupurilor aflate în slujba elitei. Jim Keith ne prezintă detalii ale cazurilor de astfel de experimente care toate au rolul ajungerii la soluția optimă de control mental al oamenilor…
Titluri pe pagină
Cazuri și cazuri…
Cazul Patty Hearst
În periferia serviciilor secrete ale SUA a fost creată Armata de Eliberare Simbioneză (Symbionese Liberation Army) din California, o auto-numită grupare americană de stânga activă între 1973 și 1975. Cunoscut sub numele de „Cinque Mtume”, un fost informator plătit între 1967 și 1969 de Unitatea Responsabilă cu Tulburările Publice a Departamentului de Poliție din Los Angelos (The Los Angeles Police Department), pe numele real Donald DeFreeze, a fost conducătorul acestei grupări. Printre alte fapte, această grupare a răpit-o în 1974 pe Patty Hearst, moștenitoarea magnatului William Randolph Hearst.
La un moment dat, DeFreeze a aderat la Asociația Culturală a Negrilor (Black Cultural Association) din închisoare, intitulată la derută Unitatea Medicală Vacaville, despre care Alex Constantin afirma că aceasta era „o unitate sub acoperire de control al minții cu finanțare CIA prin intermediul Stanford Research Institute”. La Vacaville, DeFreeze a fost supus unor proceduri de modificare comportamentală, menționându-se că i s-ar fi făcut implanturi electronice în creier, ba chiar și o lobotomie.
De reținut că Asociația Culturală a Negrilor era condusă de Colston Westbrook, nimeni altcineva decât un agent CIA, expert în războiul psihologic, participant la asasinatele asociate Operațiunii Phoenix, dar și la programul de control al minții din Vietnam. La rândul lui, acesta era controlat de William Hermann, un alt agent CIA, cel cu ideea înființării centrului de combatere a violenței.
O întrebare logică punea una dintre veteranele cercetării conspirației, Mae Brussell:
Cum se face că un agent CIA, Colston Westbrook, antrenat în tehnici de război psihologic și îndoctrinarea trupelor de asasini și teroriști, a fost ales pentru selectarea și antrenamentul grupului care avea să devină ulterior mișcarea SLA? Joseph Remmiro și Nancy Ling Perry, membri activi importanți în cadrul SLA, specializați în domeniul tacticilor militare și al retoricii pentru prezentarea justificării operațiilor, erau ambii dependenți de droguri. Amândoi erau conservatori ca orientare politică, cărora le fusese inoculată politica „dacă ucizi un comunist, ajungi în rai”. Este posibil ca transformarea lor în „radicaliști” să fi fost ajutată de aceleași instrumente chimice și psihice de control pe care agențiile secrete din țara noastră le utilizează și le experimentează zi de zi.
Bill și Emily Harris împreună cu Angela Atwood au lucrat împreună ca o „echipă de șoc” la secția de narcotice a Departamentului de Poliție din statul Indiana. Cum de s-au grăbit toți să vină la Bay Area, în vara anului 1972? Russell Little și Robyn Steiner, prieteni la cataramă în anii studenției la Universitatea din Florida, au venit și ei împreună din Florida la Oakland, în vara lui ’72. Deși înainte, nici unul dintre aceștia nu manifestase nici un interes în ce privește negrii sau prizonierii, ambii au început imediat să lucreze cu Colston Westbrook și Donald DeFreeze la Centrul Medical de la Vacaville. Ce mijloace de control au fost folosite pentru a-i atrage pe toți în SLA și în cele din urmă chiar spre propria moarte în Los Angeles?
Aceeași Brussell mai spunea:
În martie 1974, unui prizonier din Soledad i s-a oferit o șansă de a „evada”, de către trei din membrii conducerii închisorii, cu condiția să se alăture armatei SLA.
Revenind Patricia Hearst, iată un film de circa 10 minute legat de răpirea ei:
Un alt film de peste două ore legat de acest subiect a fost realizat sub titlul Symbionese Liberation Army & Patty Hearst. Moștenitoarea imperiului Hearst a fost supusă unor sofisticate tehnici de programare mentală, lucru ce a dus la transformarea ei într-un așa-zis „copil substitut”, după cum comentează Louis Jolyon West, o marionetă a CIA cu multe astfel de cazuri de manipulare mentală la activ:
Situațiile de stres prelungit din partea mediului sau ale situațiilor de viață profund diferite față de ce cunoaște subiectul, pot perturba funcțiile care în mod normal operează spre o integrare a personalității. Indivizii supuși la astfel de forțe se pot adapta prin disociere, generând un alter-ego sau o pseudo-identitate.
Astfel,
„Patricia Hearst, răpită de către membri ai Armatei de Eliberare Simbioneză în februarie 1974, a fost brutalizată, violată, torturată și forțată să participe la acțiuni ilegale, începând cu jaful bancar pentru care a fost ulterior (în opinia noastră în mod eronat) condamnată. Răpirea traumatizantă și ulterior, cele două luni de tortură, au produs în ea o stare de regres emoțional și respectarea cerințelor și așteptărilor implementate sub teroare de către cei care o țineau prizonieră.”
„În urma unor alte traume prelungite pe o perioadă de mai multe luni, personalitatea lui Patty i-a fost multiplicată în Tania (alter ego-ul ei) și ulterior în (alter ego-ul) Pearl (mai puțin cunoscut publicului. Tania a fost doar un rol constrâns să se manifeste sub pedeapsa cu moartea. Însă la scurt timp după arestarea lui Hearst de către FBI, Pearl a fost cea care ulterior a reprezentat pseudo-identitatea descoperită în urma examinărilor psihiatrice de către cineva din echipa noastră. În acest caz, au fost de asemenea extrem de vizibile anumite simptome cronice de PTSD (Tulburare post-traumatică datorată stresului)”
Conform celor afirmate de doctorul Colin Ross, a existat o strânsă legătură între Jim Jones și al său Templu al Poporului (a se vedea și Controlul (10)) și cu SLA. Jim Jones era un bun comunicator cu publicul. După răpirea Pattriciei, el i-a prezentat lui William Randolph Hearst un program de promovare a unor colecte/donații, pentru a plăti răscumpărarea către SLA, care cereau o sumă de genul a 170 de milioane de dolari. Jim Jones s-a oferit să înființeze acest fond, dar Hearst a refuzat. Ulterior, SLA a vrut de asemenea ca acesta să doneze alimente săracilor a căror revoluție susțineau că o reprezintă. Așa s-a ajuns la înființarea un comitet de distribuire a produselor alimentare, finanțat de către William Randolph Hearst. Jim Jones controla întregul mecanism de distribuire a alimentelor, infiltrându-și oamenii de la Templul Poporului printre cei săraci și fără adăpost, astfel încât întreaga hrană a fost distribuită în rețea de șase ori, fiind constant preluată de cei de la Templul Poporului, care o readuceau la punctele de distribuție. Așa se face că doar o șesime a fost oferită oamenilor, restul fiind sustras de Templul Poporului.
O limpezire a lucrurilor ar putea-o aduce informația conform căreia, un supraviețuitor de la Jonestown a povestit că la sediul Templului Poporului din Ukiah, în discuții cu Jim Jones a fost văzut Steven Weed (a se vedea și aici), prieten/mentor a victimei răpirii.
Lupte de gherilă urbane
În 10 ianuarie 1976, într-un raport Associated Press (AP) se afirma:
FBI-ul a fondat și a finanțat … o grupare numită Organizația Secretă a Armatei (Secret Army Organization – SAO) … la începutul anilor 1970, după cum afirmă „San Diego Union”. Acesta este un alt exemplu de finanțare guvernamentală a unor grupări politice „anti-culturale” implicate în acte de terorism.
Divizie a grupului Weather Underground, gruparea SAO a fost implicată în lupte de gherilă la nivel urban, având printre acțiuni următoarele fapte: omor, răpire, bombardament, incendiere. Mai mult, potrivit raportului AP era o „infrastructură proiectată în interior și finanțată din exterior, având drept scop instaurarea terorii și sabotajul”.
Ziarul din San Diego susținea că SAO a fost ghidată și finanțată de către Howard Berry Godfrey, ce ce „a achitat cheltuielile armatei secrete, a recrutat noi membri, a furnizat explozivi și a ales obiectivele”. Acest Godfrey a fost informator plătit al FBI.