De multe ori, la baza votării unuia sau altui act legislativ sau la baza unei decizii guvernamentale, auzim sintagma „decizie politică”. a fost atât de des uzitată în ultimul sfert de veac, încât nu mai este băgată în seamă atunci când e auzită. Discursurile politicianiste sforăitoare împănate cu multe vorbe goale includ această sintagmă de foarte multe ori. Și-atunci, e normal să ne-ntrebăm totuși ce semnificații ascunde și care e totuși treaba cu această… „decizie politică”!?
Titluri pe pagină
Ce este o decizie?
Dacă e să tratăm mai în detaliu problema deciziei politice, putem începe cu definiția cuvântului decizie, care conform primei definiții din dexonline, înseamnă:
DECÍZIE, decizii, s. f. 1. Hotărâre luată în urma examinării unei probleme, a unei situații etc., soluție adoptată (dintre mai multe posibile); rezoluție. ♦ Hotărâre luată de un organ al administrației de stat sau de un organ de jurisdicție. 2. (Rar) calitatea de a fi ferm, hotărât; fermitate. [Var.: deciziúne s. f.] – Din fr. décision, lat. decisio, -onis.
Cumva într-o ordine descrescătoare a „puterii” tipurilor de decizii, lista acestor tipuri ar fi (conform documentului Decizia administrativă):
- Decizia politică
Decizia politică reprezintă actul de opțiune și de voință politică pentru un anumit mod de acțiune, din mai multe alternative disponibile, în abordarea unei probleme de interes public, în această categorie se includ regulile constituționale, legile elaborate de parlament, politicile publice, deciziile privind relațiile dintre state pe plan extern, strategiile elaborate de un partid. Decizia politică reflectă, în ultimă instanță, raporturile de putere și rezultatul conflictelor și negocierilor dintre forțele sociale. Cu toate acestea, în procesul deciziei politice, pe lângă afirmarea voinței politice, cei implicați trebuie să țină seama și de anumite constrângeri, unele politice, de ordin constituțional, iar altele obiective, social-economice (raportul cost/beneficiu). Datorită interacțiunii acestor constrângeri, d.p. reprezintă adesea un compromis și nicidecum o soluție optimă, ca în cazul deciziilor tehnice. Rezultatul final va fi o soluție care îmbină raționalitatea de ordin tehnic cu realizabilitatea politică, ultimul criteriu îndeplinind un rol decisiv.
- Decizia administrativă
Decizia administrativă este componenta activității oamenilor care lucrează în organele administrației publice. De aceea putem spune că decizia administrativă este o specie a deciziei umane, care constituie elementul central al activității desfășurate de organele administrației publice în realizarea sarcinilor de conducere și organizare.
Profesorul Antonie Iorgovan definește decizia administrativă ca fiind categoria deciziei speciale prin care se determină soluțiile juridice și nejuridice ale organelor administrației publice pentru transpunerea în practică a valorilor exprimate în normele politice și actele organelor puterii de stat.
- Decizia managerială
Decizia managerială reprezintă un produs și instrument al activității de conducere, act conștient al factorilor de conducere de stabilire a unui scop, obiectiv, a anumitor direcții de acționare și modalități de realizare a acestuia, izvorât dintr-o anumită necesitate, pe baza unui proces de evaluare a mijloacelor necesare și a consecințelor realizării acestuia și care generează o anumită modificare de comportament al factorilor implicați.
Ca act social de mare răspundere, ea reflectă, nu numai exprimarea voinței oamenilor, ci și interesele și nevoile care decurg din necesitățile întregii vieți economico-sociale și politice, având un caracter obligatoriu, normativ. Valoarea teoretică, și practică a deciziei, ca act social-politic prin care se declanșează și se pun în mișcare resurse de personal, informaționale, materiale și financiare, în vederea asigurării unui anumit obiectiv, reprezintă semnul calitativ distinctiv al procesului de conducere.
Exemplu
Dacă e să dăm un exemplu de decizie politică, acesta poate fi cel din China, referitoare la politica unicului copil.
Câteva vorbe
În esență, am putea înțelege „decizia politică” drept o decizie care nu are neapărat un fundament economic, care, deși din punct de vedere economic n-ar avea susținere, e luată totuși din cu totul alte rațiuni. De exemplu, pentru creșterea natalității într-o țară se pot lua „decizii politice”! Cred că acest gen de decizii pot fi înțelese de toată lumea, inclusiv de majoritatea contribuabililor.
Din păcate, nu totdeauna lucrurile stau așa! La noi, întregi pleiade de așa-numiți „oameni politici” au pervertit conceptul de „decizie politică”, numind astfel orice decizie luată în favoarea unor grupuri de interese, dincolo de, ba chiar de cele mai multe ori împotriva intereselor naționale. Așa au pus în spatele „deciziilor politice” toate privatizările criminale care au adus România în stadiul actual. Și acesta e doar un exemplu.
Orice mizerie care nu poate fi argumentată este declarată mult prea sonor ca fiind „decizie politică”. toată presa și media românească e plină de declarații cu privire la „decizia politică a partidului nostru” este/a fost … Folosirea intensivă a acestei sintagme o face practic invizibilă în spațiul public, nimeni nu o mai ia în seamă, fiind de mult demonetizată…
Aceste aspecte se pot include alături de altele printre consecințele lipsei unor autentici oameni politici români…