Nuclee și cercuri civilizaționale


Civilizații și ordine Autorul afirmă că, în noul context politic global, statele tind să se grupeze „în cercuri concentrice” în jurul statelor nucleu, dar că, în cazul Islamului, deși își intensifică o conștiință comună, n-a construit (până acum) decât o rudimentară politică comună. Cheia acestei…

...

Reconfigurare a politicii globale pe baze culturale


Politica identității Păstrând aceeași idee a confruntării (în locul unei necesare co-existențe pașnice), Huntington afirmă că „frontierele politice sunt retrase pentru a coincide cu cele culturale – etnice, religioase și civilizaționale”, iar „comunitățile culturale înlocuiesc blocurile din timpul Războiului Rece”. Și iată ce spune autorul…

...

Economie, demografie și provocări


Încă o dată, Huntington nu se poate detașa de punctul de vedere occidental când afirmă că exprimarea indigenizării și a renașterii religiei și-ar fi găsit expresia în „afirmarea culturală a Asiei și a lumii musulmane”, prin provocări lansate Occidentului… Adică, acuzându-i pe alții că vor…

...

Renașterea culturilor non-occidentale


Revitalizare non-occidentală Secolul XIX  a fost caracterizat de colonialismul european, iar secolul XX de hegemonia americană. Pasul următor va fi cel al erodării culturii occidentale, în condițiile creșterii puterii societăților non-occidentale, afirmație bazată pe ipoteza conform căreia „cultura merge aproape întotdeauna după putere”. Se face…

...

Occidentul, dominație și declin


Ceea ce se numește „puterea Occidentului” poate fi văzută din două perspective: prima (și probabil cea convenabilă acestui Occident) e aceea a unei dominări copleșitoare, aproape totale, la nivel global, prin care „lumea este și va fi modelată de obiectivele, prioritățile și interesele principalelor țări…

...

O civilizație universală?


Semnificații Ce s-ar înțelege prin sintagma „civilizație universală”? Unii spun c-ar fi vorba de „unificarea culturală a umanității și acceptarea tot mai largă a unor valori, credințe, orientări, practici și instituții comune” de către tot mai multe popoare ale lumii. Observații: Majoritatea oamenilor au în…

...

O prezentare a civilizației și a civilizațiilor


Natura civilizațiilor Autorul face o distincție între singularul și pluralul substantivului civilizație. În vreme ce „civilizația era considerată opusul „barbariei”, „civilizațiile” reprezintă entități culturale la nivelul cel mai larg, fiind și cele mai durabile asocieri umane. Marile civilizații contemporane: civilizația sinică (chineză) civilizația japoneză civilizația…

...

Alte lumi? Falii noi și vechi…


Hărți, paradigme și realități Ceea ce însuși Huntington recunoaște e faptul că o imagine a lumii de după Războiul Rece ca fiind determinată de factori culturali, de grupuri aparținând unor civilizații diferite, este foarte simplistă. Dar, în lipsă de altceva, realitatea fiind mult prea complexă,…

...

Diversitate globală


Drapele și identitate culturală În lumea de după Războiul Rece, drapelele (și alte simboluri identitare) contează. Oamenii redescoperă identități vechi și mărșăluiesc sub steaguri noi (sau vechi), rezultând conflicte cu dușmani noi (sau vechi)… E redescoperită astfel afirmația lui Michael Dibdin din „Laguna moartă” (Dead…

...

Un „cuvânt înainte” ce lasă loc la comentarii


Cuvântul înainte Încep așadar seria dedicată unei cărți considerată controversată și controversantă, aceea numită „Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”, avându-l ca autor pe Samuel P. Huntington. În primul rând, de ce „refacere”? Să înțelegem că „războiul rece” era „în ordine”? Ciudată „ordine”… Cel puțin…

...