Penalizare canină

Recent, am aflat o tristă poveste…

Prin anii ’90, o tânără familie și-a investit întregul câștig într-o casă dintr-un orășel din mijlocul țării. Și, curtea casei a prins viață și prin intermediul unui ciobănesc carpatin…

Omul lucra la Petrom, dar „restructurările” l-au lăsat fără acel loc de muncă. Nevoia de bani, l-a făcut pe acesta să se reorienteze, devenind șofer de tir, iar familia a fost nevoită să să se mute la Cluj, într-un apartament în chirie. Desigur că a apărut problema imposibilității păstrării câinelui în aceste condiții… Încercările de a-i găsi o familie care să-l „adopte” au eșuat. După un timp, un cioban s-a arătat interesat să-l ia.

Și-acum, urmează momentul: când ciobanul a intrat în curte cu remorcuța destinată transportului câinelui, acesta, fără a arunca o singură privire stăpânilor, a urcat singur în acea remorcă, lăsându-se dus de acasă…

Chiar dacă au renunțat la casa lor, ea rămânând de izbește, doamna respectivă are un singur regret: despărțirea de câinele lor…

Și hai să-ncerc o mică animare a poveștii…

Evaluare cititori
[Total: 0 Media: 0]

Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.