Masele – sentimente și etică

Serie de articole dedicate cărții lui Gustave Le Bon, „Psihologia mulțimilor”.

întreaga serie de articole

Coagularea oamenilor în mulțimi duce la formarea unor caracteristici specifice acestora: impulsivitatea, irascibilitatea, incapacitatea de a raționa, lipsa discernământului și a spiritului critic, exagerarea sentimentelor și altele.

Impulsivitate, mobilitate și irascibilitate

În vreme ce individul izolat posedă aptitudinea de a-și domina impulsurile, mulțimea e lipsită de calitate. Mai mult, masele pot avea reacții extrem de mobile: pot trece rapid de la ferocitate sângeroasă la generozitate sau eroism absolut, se pot transforma ușor din călăi, în martiri. De aici mai rezultă o caracteristică, cea a imprevizibilității, nimic neputând fi considerat știut dinainte. Pentru indivizii integrați maselor, dispare noțiunea de imposibil…

Așa se ajunge la irascibilitatea și impulsivitatea maselor de oameni, cu diferite grade de intensitate.

Sugestionarea și credulitatea

Așa cum s-a mai spus, printre alte caracteristici, masele de oameni prezintă o excesivă capacitate de a se lăsa sugestionate. Masa nu mai dispune spiritul critic, în lipsa căruia se manifestă o mare credulitate. „Masele gândesc în imagini”, fiecare imagine putând evoca la rândul ei altele, fără o legătură logică cu prima. Incapabile de a disocia subiectivul de obiectiv, mulțimile de oameni admit ca reale imaginile evocate, de multe ori acestea având doar vagi asemănări cu faptele reale.

O dată integrați masei, atât înțeleptul, cât și cel sărac cu duhul își suspendă capacitatea de observație. Evocările pot deveni „nucleul unui soi de cristalizare ce invadează câmpul înțelegerii și paralizează aptitudinile critice”. În aceste condiții, „ceea ce vede atunci observatorul nu este obiectul ca atare, ci imaginea evocată în mintea lui”.

Cele mai eronate observații sunt cele colective, ele reprezentând adesea doar simpla iluzie a unui individ care prin contagiune, îi sugestionează pe ceilalți. Așa se poate face o afirmație cumva șocantă:

… ar trebui să considerăm cărţile de istorie drept opere de pură imaginaţie. Sunt relatări fanteziste ale unor fapte nu îndeajuns observate, însoţite de explicaţii căutate ulterior.

„Ştim noi ceva sigur despre viaţa marilor oameni care au jucat un rol covârşitor în istoria lumii – Hercule, Buddha, Iisus ori Mahomed? Mai curând, nu. De altfel, viaţa lor exactă nici nu interesează, fiinţele care au impresionat masele au fost eroi legendari, nu eroi reali. Din păcate, nici legendele nu au consecvență. Imaginaţia colectivă le transformă fără încetare de-a lungul timpurilor şi mai ales de la un popor la altul.”

Exagerarea și simplitatea sentimentelor

Prin contagiune, sentimentele manifestate de mulțimile de oameni se caracterizează prin simplitate și exagerare. Individul din mulțime vede doar situația globală, fără etape de tranziție.

Simplitatea şi exagerarea sentimentelor apăra masele de îndoială şi de incertitudine.

Mulțimile capătă convingerea că nu pot fi pedepsite, mai ales în cazul unor mase impresionante, iar puterea de moment, datorată numărului, fac posibile în sânul colectivităţilor acte pe care individul singur nu le-ar săvârşi.

„Mulţimea neputând fi impresionată decât de sentimente excesive, oratorul care vrea să o seducă trebuie să facă uz exagerat de afirmaţii violente. Frazele răspicate, repetate, în care niciodată raţionamentele şi demonstraţiile nu trebuie să-şi facă loc – iată tehnici de «argumentare» pe care oratorii de la adunările populare le cunosc prea bine.”

Și iată o consecință:

… exagerarea maselor vizează doar trăirile și nicidecum facultățile intelectuale.

Intoleranța, autoritarismul și conservatorismul

„Masele nu cunosc decât sentimente simple şi radicale, opiniile, ideile şi convingerile ce le sunt sugerate fiind acceptate ori respinse în bloc, drept adevăruri absolute sau erori nu mai puţin absolute. Aşa se întâmpla, de altfel, întotdeauna cu convingerile sugerate, în loc de a fi trezite pe cale raţională. Se ştie prea bine cât de intolerante sunt credinţele religioase şi cât de tiranic stăpânesc ele sufletele.”

Un individ separat ar putea accepta să fie contrazis, să poarte discuții, dar masele nu suportă niciodată așa ceva. Masele „respectă forța și se arată prea rar impresionate de bunătate, care este privită drept o formă de slăbiciune”.

Oricând gata să se răzvrătească împotriva unei autorităţi slabe, masele se înclină cu servilism dinaintea celei viguroase.

Totuși, masele prezintă instincte profund conservatoare. Continua mobilitate a maselor vizează doar aspecte superficiale, manifestând de fapt o aversiune inconștientă față de schimbări reale.

Etica maselor

În condițiile în care prin etică înțelegem respectul permanent pentru anumite convenții sociale și înfrângerea impulsurilor egoiste, devine evident la o primă vedere că datorită impulsivității și mobilității, masele nu sunt susceptibile de etică… Dar dacă noțiunii de etică îi atașăm conotații legate de abnegație, devotament, sacrificiu, sete de dreptate, da, se poate afirma că masele pot da dovadă de un inegalabil grad de moralitate.

Serie de articole dedicate cărții lui Gustave Le Bon, „Psihologia mulțimilor”.

întreaga serie de articole
Evaluare cititori
[Total: 0 Media: 0]

Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.