Ați greșit, domnule Iohannis!

Multe, multe comentarii legate de acceptarea desemnării doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă pentru funcția de premier al țării de către președinte. Mesajul sec prin care domnul Iohannis a făcut acest lucru i-a dezamăgit pe mulți dintre susținătorii săi. Este limpede că aceste dezamăgiri sunt reacții emoționale. Este clar că, poate, or fi existat rațiuni și justificări ale acestei acceptări. Dar:

  1. dacă au existat motivări justificate, acestea n-au fost transmise de către domnul Iohannis;
  2. graba cu care președintele a dat mâna cu gruparea toxică ce ține frâiele pe moment în parlament, nu are justificare.

Să le luăm pe rând: care să fie acele justificări pe care să nu le poți comunica public? Dacă e vorba de evitarea prelungirii unei crize politice, un astfel de argument nu rezistă. După ratarea cu brio a oportunității oferite de vizita premierului nipon, ce mai contau câteva zile/săptămâni? Există alte rațiuni? Situația în care a fost adusă țara prin transferul efectelor luptei pentru putere din cadrul unei organizații private, respectiv un partid politic numit PSD, asupra întregii societăți, nu mai justifică argumentul unor rațiuni „superioare”. Acceptând totuși argumentul „aritmeticii parlamentare”, ajungem totuși la punctul doi: de ce atâta grabă? De ce să accepți cu atâta ușurință prima propunere? O minimă satisfacție trebuia oferită maselor de protestatari: aceea de a refuza propunerea de desemnare a unui no name, a unei „vide”, așa cum o caracteriza Cristian Tudor Popescu pe acestă doamnă.

Acceptând că da, domnul Iohannis nu are piese pe tablă dată fiind starea jalnică a așa-zisei opoziții parlamentare, totuși, graba desemnării unei persoane care în afara obedienței față de Liviu Dragnea, nu poate justifica prin nimic o astfel de ascensiune, este condamnabilă!

Domnule Iohannis, cum puteți să le mai cereți încrederea protestatarilor, cei care, iată, au intrat în a doua iarnă de stat în frig pentru a demonstra că nu toți românii acceptă să trăiască într-o țară lipsită de reguli, principii, instituții, o democrație eșuată spre care e ghidonată România de un grup de oameni cu probleme penale? Nu credeți că deveniți ridicol acordându-i PSD-ului încă o șansă, a treia, într-un interval atât de scurt? Politica se bazează pe percepții, pe încredere. Ce încredere oferiți părții conștiente a acestui popor? Nu era oare justificat un minim efort, acela de a respinge măcar prima propunere făcută de PSDragnea? Sau mai mult, nu era cazul de a împinge lucrurile până la alegeri anticipate? Nu merita România șansa de a-i opri (de)căderea?

Evaluare cititori
[Total: 0 Media: 0]

Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.