Tehnici de manipulare politică: ≪Transferul pozitiv≫

întreaga serie de articole

Așa numita tehnică a „Transferului pozitiv” e doar o formă a tacticii „Asocierea”, presupunând transferul unor semnificații ale simbolurilor naționale către un candidat politic. Se încearcă de fapt transferarea aurei istorice sau a instituției către candidat, mergându-se pe ideea de patriotism, sau, la limită, se încearcă chiar transferul dinspre „bunul Dumnezeu”, precum fac capetele încoronate…

Invers, atunci când un lider politic e comparat cu un altul a cărui credibilitate tinde spre zero, se încearcă transferul negativ.

În ambele situații, e folosită comparația, ca metodă specială pentru funcționarea transferului la nivel pozitiv sau… negativ. Chiar zilele trecute, primarul general al Bucureștiului, stimabila Gabriela Firea, în dorința de a lovi în premierul Grindeanu, afirma că are o relație cu miniștrii „chiar mai proastă decât a avut cu tehnocrații lui Dacian Cioloș”, asumând, conform convingerii liderilor PSD că guvernul tehnocrat a fost catastrofal…

Transferul pozitiv de încredere

Exemple:

2009 – Transferul de încredere dinspre președintele de onoare al PSD (Ion Iliescu) către candidatul Mircea Geoană

În prezența unei adunări de circa 10.000 de membri ai PSD, Ion Iliescu – Patriarhul partidului  este piesa principală a transferului de imagine către candidatul PSD la Președinția României, Mircea Geoană. Ion Iliescu declanșează în mod oficial situația de multiplă suveranitate simbolică în cadrul căreia este provocată puterea lui Traian Băsescu, președinte în exercițiu al României, dar și contracandidat. În acest context, Iliescu menționează și mijlocul contestării Puterii: „Judecata supremă a Poporului”.

Etape:

  1. Teza: E nevoie de un nou Președinte al țării.
  2. Argument general: schimbarea actualului Președinte al României este o necesitate obiectivă, pentru că a „tras Țara înapoi”, prin discordie permanentă:

    „Eu n-am nimic personal cu dl. Băsescu, dar orice analiză obiectivă nu poate să nu constate un lucru: prezența sa în fruntea țării, în acești cinci ani, a însemnat un mare pas înapoi pentru țară.”

  3. Justificarea – argumentul logicii concret-istorice:

    „Ceea ce a caracterizat prezența sa în fruntea statului a fost faptul că a devenit factorul principal de discordie permanentă între instituțiile statului.”

  4. Transferul – tehnică explicită de imagine, apare la momentul în care Iliescu face precizări despre compatibilitatea candidatului Geoană cu caracteristicile și atributele funcției prezidențiale a României:

    „Ceea ce a caracterizat prezența sa în fruntea statului a fost faptul că a devenit factorul principal de discordie permanentă între instituțiile statului.”

  5. Transferul – tehnică explicită de imagine, apare la momentul în care Iliescu face precizări despre compatibilitatea candidatului Geoană cu caracteristicile și atributele funcției prezidențiale a României: 

„(…) Voi susține această propunere în ce privește candidatura lui Mircea Geoană la Președinția Țării. Mircea Geoană (…) el are potențialul și capacitatea de învățare necesare pentru a acestă misiune de mare răspundere. (…) Să aniversăm 20 de ani de la Revoluția din decembrie cu un nou Președinte al Țării!”, (Informație preluată din analiza „Iliescu l-a scăpat pe Geoană din lesă să-și înfigă colții în Băsescu”)”

„În noiembrie se încheie mandatul președintelui Băsescu. Este momentul judecății supreme a poporului în legătura cu modul în care acesta și-a îndeplinit mandatul de prim demnitar al țării.”, Președintele României fiind „factorul principal de discordie în instituțiile statului.” Ion Iliescu atacă și politica externă a Președintelui în exercițiu: în plan extern, sub mandatul Președintelui Traian Băsescu, România a avut „cea mai slabă și nefericită reprezentare pe plan internațional.”

„În fața acestei situații, trebuie să pornim de la faptul că PSD este principalul partid al țării și are datoria să ofere alternativa cea mai buna. (….) În condițiile date, președintele PSD, Mircea Geoană, are datoria să-și asume aceasta misiune nu ușoară. Asa cum știm, și-a exprimat această dorință, aceasta hotărâre de a candida în această bătălie. Vă propun să susținem această propunere în ceea ce privește candidatura lui Mircea Geoană la Președinția țării. Vă fac această propunere! Vă fac această propunere cu convingerea că Mircea Geoană are și potential și capacitatea de învățare necesară pentru aceasta misiune de înaltă răspundere.”

„Nu vreau să adaug niciun fel de alte nuanțe, și cei de față mă știu bine și știu să-mi măsor aprecierile, cuvintele și angajamentele. Fac de asemenea această propunere cu convingerea că atât PSD, militanții săi și aliații săi își vor mobiliza toate forțele și vor acționa unitar pentru victoria candidatului PSD, în beneficiul țării, pentru viitorul său european.”

„Obiectivul nostru ca partid de stânga este să-i apărăm pe cei mulți, pe cei care au constituit forța socială dinamică, (…) și care trăiesc în sărăcie și nevoie.” (Iliescu: Noiembrie – momentul judecății populare supreme a modului în care a condus Băsescu)

Construcția unui Erou național – Corneliu Coposu, Seniorului Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat

Corneliu Coposu un real lider necontestat, reper de moralitate al Partidului Național Țărănesc în perioada post-comunistă a României, după moartea sa în 1995, a avut o adevărată epocă de „eroificare”, în termenii specifici ai politicii.

Vizionarul și reperul moral. Un Erou politic național este, înainte de toate, un Vizionar și un reper de moralitate politică. Eroul național formulează căile de evoluție înaintea tuturor, atrăgându-și antipatia și neîncrederea unora, care privesc idealurile naționale propuse de el drept niște simple utopii. Istoria confirmă însă viziunile politice ale Eroului:

„(…)Acum 10-15 ani, multe dintre ideile formulate de Corneliu Coposu puteau să le pară unora simple utopii politice, iar altora de-a dreptul niște încercări de destabilizare a situației României. Astăzi, liniile politice formulate de ultimul mare lider țărănist, cu vorbele sale tăioase și așezate, de ardelean, constituie fundamentul unei societăți care, târâș-grăpiș, încearcă să se integreze in Europa civilizata. Peste timp, Seniorul a învins.”

Integrarea euro-atlantică.

„(…)În 1991, România a fost singura țară fost comunistă care a semnat ultimul Tratat cu URSS, Bucureștiul angajându-se să nu intre în organizații militare considerate ostile Moscovei. URSS s-a prăbușit însă după puciul din august 1991, fără ca Tratatul să mai poată fi ratificat. Corneliu Coposu a fost unul dintre liderii politici care au condamnat încheierea Tratatului cu URSS și care a afirmat, de la bun început, ideea orientării euroatlantice a României.”

Problema proprietății

„Socotită la un moment dat „un moft” de președintele Iliescu, proprietatea privatăși-a câștigat garantarea constituțională prin Legea fundamentală intratăîn vigoare în 2003. Constituția din 1991 vorbea doar de „ocrotirea proprietății”, formulare criticată vehement de Corneliu Coposu.”

„Corneliu Coposu s-a pronunțat întotdeauna pentru restituirea integrala a proprietăților confiscate de regimul comunist. Ideea a fost considerată de-a dreptul destabilizatoare de grupările apropiate lui Ion Iliescu. Acestea susțineau că retrocedarea va genera dezordine socială și va sărăci majoritatea populației.”

Retrocedarea in integrum și fermele agricole. „Seniorul a susținut de la început retrocedarea in integrum a terenurilor agricole și încurajarea de către stat a unei agriculturi bazate pe ferme de dimensiuni medii. Este exact politica susținută astăzi de Uniunea Europeana (…)”

Problema monarhiei

„Corneliu Coposu s-a declarat un ferm susținător al revenirii României la monarhia constituțională, considerând drept nelegitimă instaurarea republicii, la 30 decembrie 1947, în plină ocupație sovietică. (…) La toate manifestările publice la care participă, Regele Mihai este astăzi înconjurat cu respect de români. Casa Regală desfășoară numeroase activități de natură culturală, diplomaticăși caritabilă, constituind o prezență importantăîn viața publică din România. De asemenea, Regele Mihai a pledat, pe lângă Casele Regale și cancelariile occidentale, pentru integrarea euroatlantica a României.”

Seniorul este Reperul moral al românilor

„Au trecut 10 ani de la moartea „ultimului senior al României”, cum îl numea Petre Țuțea. A părăsit această lume, dar spiritul său dăinuie în continuare, rămânând un reper moral în politica românească.”

Citatele de mai sus sunt de pe pagina „Vizionarul Coposu…

întreaga serie de articole
Evaluare cititori
[Total: 0 Media: 0]

Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.