Libertatea și viitorul internetului (2)

Serie dedicată unei cărți de referință: „Cypherpunk – Libertatea și viitorul internetului”

întreaga serie de articole

Așa cum spuneam în prima parte a acestei serii, cartea e structurată ca un dialog al celor patru. Voi încerca să expun ideile lansate în discuție, fără a urmări neapărat dialogul și apartenența ideilor.

Comunicare versus supraveghere

Pe la începutul anilor ’90, statele au început să interzică criptografia, lucru ce a dus la amplificarea mișcării cypherpunk. Acum, s-a ajuns deja la un conflict între intensificarea comunicării interumane și intensificarea supravegherii. Mai mult, s-a ajuns la „comercializarea supravegherii în masă”, ea devenind totală în condițiile în care „oamenii își mută toate ideile politice, comunicarea din familie și prieteniile pe internet”.

O întrebare excelentă a fost pusă de Andy Müller-Maguhn (Andy):

„Așadar, care este obiectivul păstrării secretului?”

Și această întrebare a și primit un răspuns din partea unor agenți germani:

„Păi, este acela de a încetini procesele pentru a le putea controla mai bine.”

Iată deci, cheia în care trebuie înțeles orice „secret” de-a lungul întregii istorii a umanității. Încetinirea proceselor le ia oamenilor capacitatea de a le înțelege și nu doar asta, le ia capacitatea de a reacționa! Căci, ce înseamnă a declara un lucru ca fiind secret? Înseamnă „a limita numărul oamenilor care au cunoștințele și capacitatea de a influența procesul” respectiv…

O altă idee a fost cea a folosirii rețelelor sociale pentru auto-organizării indivizilor în mișcări de stradă. A fost analizat cazul Egiptului, unde Mubarak a tăiat internetul destul de devreme. Prin urmare, în lipsa lui oamenii au ieșit în stradă să afle noutăți. Și-odată ajunși în stradă, erau în stradă… Pentru a avea succes, o astfel de mișcare trebuie să existe o masă critică, să aibă viteză de derulare și, cel mai important, să învingă, pentru că altfel, infrastructura ce a permis consensul maselor (Internetul) va fi folosită pentru depistarea și marginalizarea celor implicați. „Cenzura este un produs secundar al supravegherii”.

„De exemplu, dacă am construi drumuri în același fel în care construim internetul, fiecare drum ar avea camere de supraveghere și microfoane la care nu ar avea acces nimeni în afară de poliție sau de cineva care s-ar preface că face parte din poliție.”

[…]

„Dar unii oameni nici nu construiesc drumuri. Construiesc o grădină și invită pe toată lumea să stea dezbrăcată. Și iată-ne ajunși la Facebook!”

Filozofia tehnicii

Iată o explicație interesantă a nașterii sistemelor feudale: din punct de vedere tehnic, „sistemele feudale s-au născut din tehnologia morilor”. Ce altceva erau morile, decât centre care aveau nevoie de investiții mari, ușor de controlat fizic, care au generat relații feudale?

Timpul a trecut și omenirea a dezvoltat tehnici tot mai sofisticate, unele dintre ele putând fi democratizate, cu răspândire în rândul maselor. Dar nu toate!

„Poate că tendința fundamentală a tehnicii este să treacă prin aceste perioade de descoperire a tehnicii, centralizare a tehnicii, democratizare a tehnicii – când cunoașterea modului ei de funcționare se răspândește în rândul următoarei generații educate. dar cred că tendința generală a tehnicii este să centralizeze controlul în mâinile acelor oameni care controlează resursele fizice ale tehnicilor.”

Privind în urmă, același Andy prezenta un caz interesant de răspândire în mase a unei invenții tehnice, e vorba de presa de tipar a lui Johannes Gutenberg, care a fost chiar interzisă în unele regiuni ale Germaniei. Dar această interdicție n-a făcut decât să accelereze procesul răspândirii ei, afacerea fiind mutată în alte jurisdicții. În acel caz, se pare că cenzorul era Biserica Romano-Catolică, deranjată fiind de pierderea monopolului de a tipări cărți.

În cazul precursorului Internetului, rețeaua Usenet, John Gilmore spunea:

„Rețeaua consideră cenzura ca fiind dăunătoare și o ocolește”

Dar, încă o dată, era vorba de Usenet, un sistem de e-mail de grup, care funcționa așa: cineva scria un mesaj,pe care-l trimitea către unul sau doi oameni, respectiv către calculatoarele acestora, care în mod automat verificau dacă nu cumva au deja mesajul. dacă nu-l aveau, îl preluau și-l trimiteau tuturor celor cu care erau în conexiune. Și tot așa. drept urmare, mesajul ajungea la toată lumea. Dacă una dintre persoane cenzura, acea persoană era ignorată de rețea, dar asta nu schimba cu nimic situația, deoarece mesajul se răspândea prin intermediul celor care nu cenzurau.

Acum, controlul este proiectat din ce în ce mai mult în interiorul tehnologiei, fiind deja încorporat în aceasta. Mai ales că „tehnologia ca atare nu este făcută pentru a fi înțeleasă”. Mai ales când vorbim despre tehnologia proprietate. Spre deosebire de un computer generalist, cu care poți face orice, putând procesa orice informați ca intrare rezultând o ieșire, dispozitivele bazate pe tehnologiile proprietate au controlul deja încorporat, pentru a-i interzice utilizatorului să facă anumite lucruri. Mai mult, controlul e integrat în dispozitiv pentru a-i împiedica pe oameni să-l înțeleagă și să-l modifice, dându-i astfel altă destinație decât cea pentru care a fost proiectat. Dar, să nu uităm că acest dispozitiv e conectat la rețea. Și astfel, funcția de monitorizare a utilizatorului poate fi folosită de la distanță.

De aceea, e important software-ul liber! Împreună cu hardware-ul liber, acesta nu doar că ne oferă mai multe grade de libertate, ne permite înțelegerea lor, „pentru că atunci când nu le înțelegem, există o tendință generală de a ceda în fața autorității, în fața oamenilor care le înțeleg și care pot să le controleze, chiar dacă aceștia nu înțeleg esența lucrului ca atare”.

„Astfel de oameni vorbesc deseori despre războiul cibernetic și nici unul dintre ei, nici măcar unul, nu vorbește despre menținerea păcii prin mijloace cibernetice sau de orice ar ține de menținerea păcii. Vorbesc tot timpul de despre război din cauză că asta e treaba lor și încearcă să controleze procesele tehnologice și juridice pentru a-și promova interesele proprii.”

Lipsa controlului asupra tehnologiei pe care o folosim va duce la apariția persoanelor ce vor dori s-o folosească în propriile lor scopuri, în speță pentru război.

Serie dedicată unei cărți de referință: „Cypherpunk – Libertatea și viitorul internetului”

întreaga serie de articole
Evaluare cititori
[Total: 0 Media: 0]

3 thoughts on “Libertatea și viitorul internetului (2)

  1. Magda 20 martie 2017 at 21:19

    UnCheșule,
    Nu era și episodul 3?

    • UnCheș 20 martie 2017 at 21:54

      Ba da. Va urma…?

    • UnCheș 21 martie 2017 at 7:48

      Ba da. Dar a fost scris după data de 10 martie, perioadă nesalvată în backup. Îl voi rescrie…

Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.