Gândirea critică

Să-ncepem cu o concluzie! Concluzia cărții lui Christ Lewis, „Critical Thinking – 50 Best Strategies to Think Smart and Clear, Get Logical Thinking, and Improve Your Decision Making Skills”:

„În concluzie, te felicit! Felicit efortul și dorința ta de a-ți îmbunătăți gândirea critică. Ține minte că aceste strategii trebuie aplicate zilnic. Curând vei observa că aceste idei joacă un rol vital în modelarea vieții tale. Ai împletit 50 de strategii și te-ai uitat permanent după oportunități de a le aplica pe fiecare dintre ele. Practicarea lor va duce la progresul gândirii profunde, iar obiceiul gândirii va deveni ceva natural pentru tine. Îmbunătățește-ți gândirea și totodată propria viață!”

Și-acum, putem să luăm pe rând cele 50 de strategii, dar nu înainte de a preciza din nou că cel mai bun mod de îmbunătățire a gândirii este instruirea. Iar asta înseamnă un proces ce se bazează pe răbdare și muncă grea. Dar, dacă ne punem problema că la un moment dat trebuie să alegem între două tipuri de suferințe, una a angajării pe calea dezvoltării personale și una a regretului că nu am făcut asta, parcă alegerea se simplifică…

Gânditorii pot fi de două tipuri:

  • nereflexivi – cei ce nu-și conștientizează problemele pe care le au în procesul gândirii;
  • reflexivi – cei ce-și doresc îmbunătățirea gândirii critice ca parte a dezvoltării personale.

Fă-ți mai mult timp

Profită la maxim de timpul tău, pentru că timpul e ireversibil. Maximizează-ți timpul pentru gândirea critică prin următoarele acțiuni:

  1. Citește o carte interesantă sau de specialitate, atunci când te simți inactiv.
  2. Notează-ți gândurile legate de comunitate.
  3. Testează-ți în mod regulat creierul prin chestionare sau puzzle-uri.
  4. Practică gândirea liberă sau gândirea bazată pe logică, așa cum citești.

Transformarea caracterului

E necesară remodelarea caracterului. Practică perseverența intelectuală, curajul, umilința, empatia și autonomia. Pași:

  1. Concentrează-te pe modul de îmbunătățire a trăsăturii alese. E posibil să fi ales umilința intelectuală.
  2. Atenție: negarea propriilor greșeli e o greșeală!
  3. Atenție: egoismul și aroganța trebuie evitate prin auto-educare.

Caracterul e foarte important în îmbunătățirea gândirii critice.

Atenție la propriile emoții

Emoțiile reprezintă un dar pentru fiecare dintre noi. Gândirea critică depinde foarte mult de conștiința emoțională.

  1. De exemplu, atunci când te simți trist, întreabă-te „Care sunt gândurile ce-mi provoacă tristețe?”
  2. Apoi, încearcă alte modalități de a analiza situația. Poți găsi, probabil, umor în situația respectivă. În cazul în care poți face acest lucru în mod eficient, concentrează-te asupra gândirii pozitive, iar emoțiile tale se vor deplasa împreună cu gândirea.

Analizează-ți grupurile

Influența grupului are un impact extrem de important asupra gândirii și comportamentului tău. Cei mai mulți dintre noi trăiesc prea mult acceptând presiunilor exercitate de grupul din care facem parte. Fiecare grup are un anumit set de valori și credințe. O analiză detaliată a credințelor acceptate de grup va permite acceptarea sau respingerea acestei presiuni. Cel mai bine ar fi să ai un cerc de prieteni ale căror idealuri îți sunt agreabile.

  1. Ia notă de subiectele grupului. Reține că mințile mari pun în discuție idei, nu bârfe.
  2. Încearcă să inițiezi o discuție despre un subiect general. Vezi dacă ceilalți sunt dispuși să-și împărtășească cunoștințele legate de subiect.
  3. Analizează reacțiile lor la opinia ta. Opiniile pot fi diferite, dar deschiderea la dialog va contribui la promovarea gândirii critice.

Schimbă-ți percepția lucrurilor

În orice situație, noi suntem cei care îi dau un sens. Starea ta actuală poate fi transformată de modul în care o vezi acea situație. Ai puterea în mintea ta de a-ți face viața împlinită. O problemă este doar o problemă, atunci când o văd ca pe o problemă. Poți să-i dai definiții, fie negative, fie pozitive. Suntem triști, când am putea fi fericiți. Suntem frustrați, atunci când am putea fi împliniți. Schimbarea percepției lucrurilor ne va redefini gândurile negative în unele pozitive, problemele în binecuvântări, iar regretele și greșelile în șanse de creștere. Analiza trebuie dedicată stabilirii un ghid specific fiecăruia din noi.

  1. Amintește-ți de situații negative, recurente, care te-au afectat negativ și notează-le.
  2. Scrie alături răspunsuri alternative care ar aduce noi percepții.

Tratează o problemă

În timpul liber, alege o problemă căreia să-i faci față.

  1. Găsește logica problemei și identifică-i elementele.
  2. Cunoaște problema și analizează modul în care e legată de dorințele, scopurile și obiectivele tale. Definește clar problema.
  3. Stabilește opțiunile. Care va fi acțiunea pe termen scurt? Care va fi acțiunea pe termen lung? Elimină predicțiile aflate în afara controlului tău.
  4. Cunoaște-ți limitele legate de timp, putere și bani.
  5. Acționează pentru aplicarea opțiunilor alese. Fii gata să schimbi tactica și analiza pe măsură ce apar implicațiile acțiunilor tale.

Dezvoltă-ți standardele intelectuale

Standardele intelectuale universale se referă la precizie, claritate, relevanță, acuratețe, profunzime, extindere, semnificație, logică. Dezvoltă o conștientizare sporită a acestor noțiuni, câte una în fiecare săptămână. Întrebări frecvente:

  1. Este o chestie logică, are sens?
  2. E posibilă exprimarea aceluiași gând folosind un punct de vedere diferit?
  3. Poți elabora propriul punct de vedere?
  4. Este un punct de vedere concret?
  5. Îl poți discuta în detaliu?
  6. Cum se poate aborda problema într-un mod complex, sau avem la bază doar un punct de vedere?
  7. Este o chestiune relevantă pentru o altă problemă?

Standardele intelectuale n-ar trebui să fie limitate la cunoașterea superficială a statisticii, a profunzimii cuvintelor utilizate și a declarațiilor complexe. Abordarea critică înseamnă de fapt disecarea acestor aspecte și punerea lor sub semnul întrebării într-un mod mai profund.

Scapă de gândirea egocentrică

Gândirea egocentrică are o prejudecată subconștientă automată în favoarea sinelui. Este evidentă în natura umană, dar e în detrimentul gândirii. Odată evitată gândirea egocentrică, vei dezvolta un sistem automat de auto-reflecție. Auto-reflecția este cheia pentru a scăpa de gândirea egocentrică.

Sfaturi:

  1. Recunoaște că ești egocentric.
  2. Egocentrismul e ceva de care poți scăpa.
  3. Rămâi motivat să gândești despre ceea ce e nou și bine pentru tine.

Scrie un jurnal intelectual

Asta ajută la urmărirea progresului îmbunătățirii gândirii critice. Facilitează autoevaluarea. Poate fi vorba de un jurnal în care să scrii zilnic, sau săptămânal.

  1. Categorii ale junalului: situație, răspuns, analiză și evaluare.
  2. Situație: descrie o situație care te interesează; descrie de ce te-a afectat emoțional; concentrează-te pe una singură la un moment dat.
  3. Notează răspunsul: fii specific și exact.
  4. Analizează ceea ce ai scris și stabilește ce se întâmplă cu exactitate. Notează.
  5. Evaluează implicațiile analizei. Ai învățat ceva din această situație? Dacă ai avea posibilitatea, ce ai face diferit?

Pune întrebări

Chestionarea auzită, văzută sau citită e o modalitate de dezvoltare a gândirii critice. Un copil curios are un nivel mai ridicat de inteligență. Beneficiile curiozității se aplică și la adulții ce urmăresc îmbunătățiri ale modelelor de gândire. Punând întrebări raționale, ne exersăm gândirea. Acceptarea anumitor situații nu e ceva greșit, dar acceptarea tuturor situațiilor este de neacceptat. Data viitoare când întâlnești o situație, caută întrebările ce te frământă. Dacă poți răspunde la toate de unul singur, e un lucru bun. Dacă nu, întreabă sau caută răspunsul până-l găsești. La urma urmei, ce e o întrebare fără răspuns?

  1. Folosește întrebările menționate la „Dezvoltă-ți standardele intelectuale”.
  2. Disecă. Intră în gândul din spatele chestiunii, săpând adânc în concept. Privește contextual și compară cu alte  puncte de vedere prezentate. Vezi dacă conceptul e logic, factual, interesant și relevant.
  3. Lasă răspunsurile să vină la tine. vei începe să deslușești răspunsurile pe măsură ce diseci chestiunea.
  4. Caută perspective suplimentare. dacă ești încă confuz, uită-te după perspective suplimentare prin căutări online sau în documentație conexă.

Amintește-ți că punerea întrebărilor este fundamentală în gândirea critică. Nu-ți fie teamă să pui întrebări și să găsești răspunsuri cercetând.

Valorifică și respectă ideile altora

Gândirea critică nu e totdeauna despre interesul tău personal și de aceea va fi diferită de un lucru numit ego. Un adevărat gânditor apreciază și respectă cu sinceritate ideile altora. e o formă de umilință intelectuală și un alt aspect al gândirii critice.

  1. Învață să asculți, deoarece ideile pe care le cauți s-ar putea ca pur și simplu să-ți fie spuse de persoana cu care vorbești.
  2. Nu prejudicia. O persoană ar putea fi îmbrăcată în zdrențe, dar încă ar putea avea o minte bogată și strălucitoare.
  3. Chiar dacă ai găsi că ideile lui/ei sunt iraționale și fără sens, continuă să înveți să-l respecți și apreciezi. Nu există idee definitiv greșită sau corectă. depinde doar de percepția ei.

Așa că, data viitoare când faci o conversație, iar subconștientul începe respingerea, disciplinează-te. Apreciază, valorifică și respectă ideea celuilalt.

Evaluează consecințele acțiunilor sau ideilor

Nu te pripi. e o modalitate de a-ți dezvolta abilitățile gândirii critice. Evaluează totdeauna consecințele acțiunilor și ideilor. De fapt, cele mai multe eșecuri apar datorită eșecului de a evalua acțiunile și ideile înainte de aplicarea lor.

  1. Întreabă. Pune-ți întrebări înainte de a răspândi ideile pe care le citești online. Cât pot dăuna informațiile neverificate, preluate de la alții? Cum te vor privi oamenii pe tine după ce distribui puncte de vedere fără o prealabilă verificare corespunzătoare? Chiar dacă dimensiunea prejudiciului e nesemnificativă, evită răspândirea ideilor nesusținute de fapte.
  2. Ia în considerare perspectivele altora. Înainte de a judeca aspru, gândește-te la persoana ce a emis prima dată ideea respectivă și din perspectiva acesteia. reține că a fi deschis la minte face parte din caracterul unui gânditor critic. Dacă vei arunca puțină lumină asupra construcției din spatele ideii, atunci vei putea fi mai critic, văzând de unde provine.

Fii dispus să iei ]n considerare perspective multiple

Gândirea critică nu este singura modalitate de gândire. se impune luarea în considerare și a altor opțiuni și perspective multiple. Un excelent gânditor autentic are o mare capacitate de a veni cu o multitudine de opțiuni, ori de câte ori e nevoie. asta se aplică și atunci când îți comunici gândurile altora.

  1. Întreabă-te cum ai reacționa dacă ai fi în locul celuilalt? Gândește-te și la punctul său de vedere.
  2. Atunci când se confruntă cu o problemă și tu vii cu o anumită soluție, întreabă-te din nou, este asta unica soluție? Există și alte opțiuni?

Având perspective multiple, înseamnă să ai o minte multilaterală. Câteodată s-ar putea să ne simțim mulțumiți ori de câte ori suntem capabili să venim cu o anume soluție pentru rezolvare problemelor, dar n-ar trebui să fie cazul. Vino totdeauna cu un număr de perspective. Cu cât mai multe, cu atât mai bine!

Așa că, data viitoare când te confrunți cu o astfel de provocare și vii cu un răspuns, oprește-te și fă o listă cu mai multe opțiuni. Asta e o foarte bună modalitate de a-ți antrena mintea să producă mai multe perspective.

Examinează diverse puncte de vedere

Această abilitate e în strânsă corelare cu capitolul în care se vorbește despre luarea în considerare a mai multor perspective. Procesul de obținere a unei minți critice, multilaterale, nu se oprește la luarea în considerare a opțiunilor. trebuie examinate aceste opțiuni și puncte de vedere. Fă asta până obții cel mai potrivit răspuns. Și nu te rezuma doar la propria gândire, aplică asta comparând și punctele de vedere ale altora, cu cel propriu.

  1. Examinarea diferențelor dintre ideile prezentate și propria idee. Obiecțiile tale cu privire la acea idee te ajută să stabilești amploarea diferențelor dintre cele două puncte de vedere. Ia act de asta, apoi continuă cu următorul proces.
  2. Gândește-te de unde vine punctul de vedere. Ideile vin de la o persoană, sau se bazează pe perspectivele altor persoane. Ia notă de diferențele dintre tine și persoana ce a emis ideea. Ține minte că diversele perspective sunt produse pe baza unor influențe diferite, precum statutul socio-economic și cultural. Cercetează cu privire la sursă și vezi aceste diferențe. La acest moment, vei înțelege mai multe despre celălalt punct de vedere.

După cunoașterea diferențelor dintre perspective, poți utiliza data viitoare informațiile obținute când vei studia o idee. vei fi capabil să obții perspectivele altora mai rapid, prin practică.

Promovează conversații academice

Realizarea gândirii critice e un vis adus de departe, fără a fi nevoie de cunoștințe prealabile. acesta-i motivul pentru care e foarte recomandată promovarea conversațiilor academice și angajarea de dialoguri ce favorizează gândirea critică. Partajarea de conversații cu colegii gânditori înflorește și hrănește o minte deschisă. Ele îți oferă idei geniale și gânduri potrivite și chiar avantajoase pentru dezvoltarea gândirii critice. De aceea s-a afirmat anterior că trebuie conștientizate și analizate influențele grupului celuilalt. Petrecerea timpului cu idealiștii te va ajuta, dar ascultarea și angajamentul cu gânditorii iraționali s-ar putea la fel de bine să nu te avantajeze. Cu toate acestea, schimbul de idei în conversații nu este un proces cu unic sens. Nu-i lăsa doar pe ceilalți, spuneți și tu părerea și pune întrebări. este unul din cele mai bune exerciții pentru stimularea gândirii critice. Alătură-te grupurilor cu aceleași strădanii; ascută vorbitori motivaționali și apropie-te de oameni de succes și cu reputație, din comunitatea ta.

  1. Alege grupul și momentul potrivit pentru o conversație inteligentă. e adevărat că ar trebui să maximizezi timpul pentru conversații inteligente pentru îmbunătățirea gândirii critice. Cu toate acestea, există momente când e imposibil să găsești conversații inteligente, mai ale în cazul distracțiilor. Cel mai bun moment pentru a avea conversații inteligente e masa de prânz cu unii colegi sau prieteni.
  2. Fixează o idee sau o problemă pentru a o discuta. Alege orice subiect, dacă acesta nu e ofensator.
  3. Ascultă ideile altora. ascultarea atentă și înțelegerea perspectivelor, așa cum s-a discutat la „Examinează diverse puncte de vedere”.
  4. Prezintă-ți punctul de vedere în concordanță cu faptele. Nu uita să-ți expui punctul de vedere în modul cel mai logic și concret posibil. sprijină-te pe detalii pentru a-ți fixa ideile în mod corespunzător.

Conversațiile inteligente vor contribui la sporirea procesului de gândire, promovând în același timp și obiectivele altora.

Ia decizii motivate

Luarea de decizii excelente e o caracteristică a gândirii critice. deciziile n-ar trebui luate doar cu promptitudine, trebuind să implice și motive acceptabile. O decizie bună nu se ia într-o clipă; ea trebuie să implice detalii suport care s-ar califica să fie suficient de rezonabile. Fiind o parte a vieții cotidiene, luarea deciziilor e motiv pentru a aduce în joc gândirea critică. De aceea, data viitoare când ești într-o situație critică de luare a deciziilor, notează trei sau chiar cinci motive pentru care ar trebui să iei acea decizie. Dacă nu găsești astfel de motive, poate că nu este o decizie bună, la urma urmei.

  1. Vezi consecințele. Luarea deciziilor poate fi destul de ușoară, până te lovesc consecințele. de aceea, cel mai bine e să prevezi consecințele de la început. Ia în considerare cazul în care decizia va afecta și alte persoane sau viața ta în mod negativ. Dacă nu, mergi mai departe cu decizia.
  2. Fă-ți totdeauna un plan de rezervă în spatele deciziei. E posibil să fi plănuit ceva cu un anume raționament, dar ar putea interveni ceva care să afecteze rezultatul. Amintește-ți că gândirea critică include analiza aspectului mai profund al oricărei idei. Înțelegând că variabile străine pot afecta rezultatul deciziei, asta te ajută să fii mai pregătit pentru consecințe.

Fii totdeauna bine informat

Caută motive, analogii, explicații și analize. E dificil dacă ai informații neadecvate. Un rezervor de cunoștințe corespunzător este un instrument util în gândirea critică.

  1. Citește cărți bune, mai ales cele ce prezintă fapte și au caracter informativ.
  2. Fii la curent cu evenimentele interne și internaționale.
  3. Nu te limita niciodată la ceea ce crezi că știi deja. Învățarea e un proces fără sfârșit, până în mormânt.
  4. Chiar și atunci când evaluezi ideile altora, sau iei decizii, factorii pe care-i iei în considerare trebuie să se bazeze pe cunoștințele și informațiile colectate.
  5. Încearcă să observi oamenii de succes și gânditorii din comunitate ta. Observă că ei au alocat totdeauna o parte a timpului lor procesului de învățare.
  6. Menține învățare, alocă timp din nou și din nou acesteia. Cu o minte bine informată, te poți dezvolta.

Gândește critic zi de zi

Obținerea și valorificarea gândirii critice nu se întâmplă peste noapte. Un vechi proverb spune: „Nici Roma nu a fost construită peste noapte.” Același lucru e valabil și pentru o minte excelentă. Cheia stă în schimbarea obiceiurilor de gândire în fiecare zi. Vine timpul în care obiceiurile tale se vor schimba în bine. Dezvoltarea unei atitudini critice are etape:

  1. Vei începe prin a fi un gânditor nereflexiv, unul care nu conștientizează problemele semnificative în gândirea sa.
  2. A doua etapă a e aceea a unui gânditor provocat, adică a unuia conștient de problemele sale de gândire.
  3. Apoi vei deveni un gânditor începător, când începi să te perfecționezi, fără a avea însă obișnuința practicii.
  4. Urmează etapa gânditorului practicant ce recunoaște necesitatea practicării cu regularitate.
  5. În cele din urmă, devii un gânditor avansat, conform practicii tale.
  6. Scopul final: un maestru al gândirii! Asta se întâmplă când gândirea calificată și profundă devine a doua noastră natură.

Acum, stabilește etapa în care ești modul de lucru pentru a avansa în aceste etape.

Urmează pașii de rezolvare a problemelor

Ca și la rezolvarea problemelor de matematică, sunt valabili aceiași pași de parcurs:

  1. Definește problema cât mai clar și mai precis posibil. Oricând e posibil, ia problemele una câte una, pe rând.
  2. Studiază problema, determinându-i tipul. Lasă deoparte problemele asupra cărora nu ai nici un control și concentrează-te pe cele cu potențial de rezolvare.
  3. Caută informațiile de care ai nevoie și asigură-te că ai colectat suficiente.
  4. Analizează și interpretează informațiile adunate.
  5. Schițează opțiunile de acțiune.
  6. Evaluează opțiunile. Ia în considerare avantajele și dezavantajele lor.
  7. Adoptă o strategie corespunzătoare și folosește-o. Exemplu: se poate trece la acțiune directă sau se poate adopta strategia „așteaptă și vezi ce se-ntâmplă”.
  8. Monitorizează implicațiile acțiunilor tale. Fii pregătit să schimbi strategia sau chiar definirea problemei pe baza mai multor informații devenite disponibile.

Nu uita aceste opt etape. Rezolvarea unei probleme (oricât de complicate) poate deveni astfel mai ușoară.

Expune-te la întrebări complexe și provocatoare

De multe ori evităm întrebările dificile și provocatoare. Facem asta din teama de a nu răspunde corect la întrebări. Întoarcem spatele întrebărilor complexe, dar asta nu ne e de ajutor dacă ne dorim îmbunătățirea gândirii. Stresul mental e util.

Expune-te la întrebări provocatoare astfel:

  1. Urmărește dezbaterile și discuțiile inteligente unde poți auzi întrebări provocatoare. Nu te aștepta la o discuție reală dacă nu ești disponibil. Urmărește-le pe cele online, precum și videoclipuri și documentare. Există site-uri dedicate schimbului de idei sau articole cu discuții video.
  2. Ia act de întrebările ce apelează la tine. Mai multe întrebări provocatoare te ating intelectual. Notează-le și folosește-le ulterior pentru propriul antrenament.
  3. Ascultă cum se răspunde la aceste întrebări. Privește și ascultă cum răspund alții la întrebări dificile. Notează părerile lor și verifică fapte notabile împărtășite de ei.
  4. Evaluează răspunsurile și întrebările Gândește critic răspunsurile, întrebând dacă experții au un punct de vedere sau nu. Obiectează dacă găsești părerile lor discutabile, apoi cercetează pentru a putea răspunde tu însuți.
  5. Participă odată ce discuțiile sunt disponibile. Ai grijă la posibilele discuții la birou sau în comunitate. Subiectele pot fi diferite, dar poți folosi noile abilități pentru a răspunde la întrebări dificile

Angajează-te în gândirea reflexivă

Gândirea reflexivă e o formă  de autoevaluare. Doar tu și nimeni altcineva nu știe ce e în mintea ta. Gândurile tale (încă! 😉 )nu pot fi citite de alții, iar efortul făcut pentru a-ți îmbunătăți gândirea este totdeauna nevăzut. Așa e și în cazul gândirii reflexive. E folosită astfel încât vei fi în măsură să apreciezi îmbunătățirile sau deficiențele proprii.

  1. La sfârșitul unei zile lungi, găsește un loc liniștit în camera ta. Asigură-te că nu te deranjează nimic. Asigură-te că ai făcut tot ce doreai, iar următorul lucrun-ar trebui să fie decât somnul.
  2. Stai jos, închide ochii, meditează.
  3. Pune-ți următoarele întrebări:
    • Am făcut destul pentru a-mi îmbunătăți gândirea?
    • Ce am făcut azi pentru îmbunătățirea gândirii? Ce nu am făcut?
    • Mi-am îmbunătățit gândirea?
    • Pe o scală de la 1 la 10, cum îmi evaluez gândirea?

Fă asta în fiecare noapte, chiar înainte de a merge la culcare, până la dezvoltarea unui sistem automat de gândire reflexivă.

Gândește independent

Evident, gândirea trebuie făcută indpendent. Nu e niciodată greșit să-i consulți pe alții la luarea deciziilor sau la rezolvarea problemelor. Cu toate acestea, frecventarea unui astfel de obicei e în detrimentul minții noastre. Lăsându-i pe alții să gândească pentru noi, ne descurajăm mintea să genereze idei minunate. Pe termen lung, acesta e un obicei prost. E degenerativ.  Iar dacă ești un astfel de tip de persoană, începe să gândești pe cont propriu.

Cu excepția cazului când colectezi informații, nu-i întreba pe alții până ce nu vii cu propria idee produsă de mintea ta. Niciodată nu fi tentat să-i lași pe alții să gândescă pentru tine, indiferent de dificultatea problemei sau cât de buni sunt alții. Tu ești strălucitor. O poți face pe cont propriu. Antreneză-te eficient pentru o gândire independentă cu ajutorul sfaturilor de mai jos.

  1. Amintește-ți totdeauna că ești o persoană diferită. Ai propriile idei influențate de convingerile tale, de educație, de experiența de viață, de cultură și altele. Prin urmare, gândurile tale vor fi unice. Ideile tale pot fi identice cu ale altora la anumite nivele, dar diferențele subtile te fac unic. Fii dedicat ideilor tale și evită-i pe alții dacă nu-ți împărtășesc opiniile.
  2. Evită să te simți vinovat. Unii merg pe ideile altora, doar pentru că se simt vinovați Asta înfrânge imediat conceptul de îmbunătățire a gândirii critice. Fii hotărât să rămâi ferm pe ideile tale în loc de a te lăsa învinovățit.

Cere clarificări

Cere calitate și solicită clarificări. A existat un moment în care ai auzit de o idee minunată dintr-o sursă de încredere dar n-o înțelegi? Acum nu mai pare o idee minunată. Ai crezut că era minunată pentru că venea dintr-o sursă de încredere. Putea fi un orator celebru, un predicator sau chiar o carte bestseller. Nu contează cât de credibilă e sursa; atunci când mintea noastră nu are capacitatea de a sintetiza o anumită idee, atunci ea devine inutilă. Cu toate astea, același tip de idee poate fi redată de oameni iraționali. Totdeauna cere clarificări. Nu rămâne timid, caută răspunsul. La urma urmei, a fost ideea lor, deci ei au responsabilitatea clarificării ei.

Câteva sfaturi pentru modul în care pot fi cerute clarificări:

  1. Pune întrebarea în mod eficient. Problema cu clarificarea unui punct de vedere este aceea ca persoana ce o solicită să-și exprime clar întrebările. Întrebă cu exactitate despre confuziile pe care le ai, astfel încât prezentatorul să fie capabil să răspundă în mod adecvat.
  2. Întreabă frumos. Probabil că ești confuz, dar asta nu-ți dă dreptul să fii nepoliticos. Rogi frumos și clar pentru a obține clarificările dorite.
  3. Evită reacția negativă imediată. Nu reacționa imediat la idee, chiar dacă ești confuz. Probabil ai ratat unele elemente, iar asta a dus la confuzie. Reacționând negativ vei obține efecte inverse, părând că nu ai ascultat punctul de vedere prezentat. Întreabă, procesează și reacționează.

Acordă atenție detaliilor

Pentru a fi un excelent gânditor critic, concentrează-te pe detalii, pentru a rezulta un înțeles. Cheia interpretării ideilor complexe este aceea de a le sparge în bucăți mai mici, trebuind să vezi bucățile mici ale unei idei complexe pentru a fi capabil să o sintetizezi. Asta se poate face prin concentrarea pe detalii.

  1. De exemplu, atunci când se determină fezabilitatea unui proiect de afaceri, nu poți răspunde pur și simplucu da sau nu. Te uiți după detalii. e accesibil? Se va încadra proiectul în durata estimată? Există suficientă forță de muncă? Locația planificată e adecvată? Proiectul e profitabil?
  2. Acum, pentru a simplifica situațiile luării deciziilor, ia în considerare cei patru „W” (Who – cine, What – ce, Where – unde, Why – de ce) și un singur H (How – cum).
    Exemple de întrebări:

    • Cine sunt oamenii implicați și afectați de această decizie?
    • Care sunt consecințele deciziei? Care sunt factorii ce pot afecta această decizie?
    • Unde ar trebui să fie decizia sau locul de derulare a proiectului?
    • De ce este importantă decizia?
    • Cum ar trebui realizat proiectul?

Reține că astea sunt doar exemple de întrebări. ele pot fi diferite, funcție de proiect și obiective, dar ele ar trebui să urmeze acest șablon.

Fii inovativ

Explorează alternativele pentru a căuta soluții noi și mai bune. Poți face asta devenind inovativ. Nu-ți fie frică să încerci. Nu-ți fie teamă să-ți asumi riscuri. Mintea ta e un instrument puternic ce poate genera inovare. Nu trebuie să te fixezi în zona de confort și să te mulțumești cu ceea ce știi deja. De asemenea, nu te mulțumi cu ceea ce lumea și oamenii din jurul tău știu deja. Uită-te în istorie și vezi că toți marii oameni au devenit cine au devenit datorită inovației cu care au contribuit. Acești mari oameni au fost excelenți gânditori, iar tu ești pe cale de a deveni unul dintre ei. Având cunoștințele adecvate, începe explorarea alternativelor și vei găsi soluții mai bune sau mai noi. Întreabă-te mereu:

  • Există alternative?
  • Pot genera o alternativă?

Vei fi uimit să constați că poți fi un inventator în felul tău.

Câteva sfaturi în acest sens:

  1. Mentalitate corectă. Mentalitatea e importantă în devenirea inovației. A încerca ceva nou, înseamnă că există posibilitatea de a face greșeli. Reține că nu e nimic greșit în a face greșeli, asta fiind parte a procesului de învățare a gândirii critice.
  2. Înțelege că inovarea e importantă pentru toată lumea. Folosește conceptul de inovare ca pe un lucru pentru toată lumea, pentru a-ți menține motivarea în experimentare. De exemplu, cercetătorii își bazează studiile pe cele anterioare, ceea ce e o formă de inovare. Scopul lor în cercetare e de a găsi ceva nou, care să fie benefic studiilor lor. Ar trebui să faci același lucru pentru a îmbunătăți ceva.
  3. Pregătește-te. A fi inovativ e mai ușor de spus decât de făcut. vei găsi că e destul de incomod la început, deoarece vei ieși din zona de confort. Pregătește-te pentru provocare și rămâi concentrat pe obiectivul de a deveni un gânditor critic.

Să ai un stil de viață sănătos

Da, un stil de viață sănătos e necesar pentru îmbunătățirea minții. O minte sănătoasă trebuie să se adăpostească într-un corp sănătos. Nu-ți poți elibera potențialul maxim dacă fizicul tău nu este în cea mai bună stare de bine. Cum să iei cele mai bune decizii dacă ești bolnav? Cum te poți angaja în rezolvarea problemelor complexe, dacă te simți obosit? Cum poți căuta și analiza informații dacă ești plictisit? Acum, pentru că totul are sens, începe să trăiești sănătos. Mintea este într-adevăr cel mai puternic organ al corpului uman. Cu toate astea, ea poate fi deteriorată în cazul în care sistemele din corpul uman nu funcționează la același nivel cu ea.

Schimbă stilul de viață pe baza următoarelor reguli care vor face minuni în îmbunătățirea puterii creierului:

  1. Elimină toxinele din dietă pentru accelerarea proceselor cerebrale.
  2. Somnul și odihna sunt vitale pentru reîmprospătarea minții.
  3. Petrece minim 30 de minute de antrenament aerobic pe zi pentru îmbunătățirea oxigenării și circulației între creier și corp.
  4. Ia un mic dejun complet și sănătos zi de zi, ca și combustibil al corpului.
  5. Meditează pentru a reporni procesele mentale.

Alege calea mai puțin bătătorită

Altfel spus, nu urma mulțimea. Gânditorii săraci simt de multe ori presiunea de a face lucruri doar pentru faptul că și alții le fac. Aceasta este mentalitatea „de turmă” sau sindromul „și eu”. această problemă de gândire se caracterizează printr-un instinct de a urma mulțimea. Nu ești un gânditor sărac; ești un excelent gânditor critic. Ești capabil să decizi pentru tine. Așa că, de fiecare dată când simți presiunea de a-i urma pe alții, ia o pauză. Ia-ți timp pentru a observa și așteaptă apariția dovezilor care să demonstreze acțiunea corectă. dacă nu poți veni cu o strategie care să justifice opțiunea mulțimii, mai devreme sau mai târziu s-ar putea să te trezești prins pe un teritoriu incomod și nesustenabil.

Sfaturi pentru a merge contra curentului:

  1. Fii încrezător în individualitatea ta. Nu te gândi la norme. Doar pentru că majoritatea crede în același concept, nu înseamnă că are dreptate și că tu te înșeli. Fii încrezător în gândurile și opiniile tale. Nu-ți fie frică să le exprimi și rămâi ferm pe convingerile tale.
  2. Nu te privi ca pe o ființă inferioară. Alții ar putea părea mai dominanți decât tine, ceea ce te poate face să crezi că părerile tale sunt nesemnificative. În loc să te simți inferior, consideră-te un individ cu drepturi egale de a-ți exprima ideile.
  3. Du-te contra curentului chiar de la început. Mulți oameni cred că vor putea merge cu norma, după care vor putea să să se elibereze de ea. Problema e că ei se găsesc în cele din urmă în imposibilitatea de a merge contra normei și în cele din urmă își pierd individualitatea. Cel mai bine e să ieși din normă devreme, până nu e prea târziu.

Fii creativ

Creativitate e un lucru obișnuit la marii gânditori și la oamenii de succes. În lumea reală, creativitatea este nu doar un lux, ci o necesitate și o abilitate a supraviețuirii. Un gânditor critic e o persoană creativă. Cu toții folosim creativitatea în diferite moduri, dar trebuie să urmăm un proces comun. Odată înțeles procesul, poate fi aplicat intenționat, în orice situație în care e necesar. Asta stimulează creativitatea și eficiența și mîți întărește inițiativa.

Procesul are patru etape:

  1. Similar creării unei opere de artă, trebuie să ai în minte imaginea finală, înainte de a o picat. Explorează problema, găsește date relative și schițează cea mai eficientă cale de rezolvare.
  2. Vino cu cele mai bune și noi idei capabile să inițieze o schimbare.
  3. Dezvoltă aceste idei. Examinează-le și reconstruiește-le dacă e necesar. Lustruiește ideile până ce acestea vor străluci.
  4. În cele din urmă, pune în aplicare și ia măsuri inspirate, cum ar fi atunci când un artist își etalează opera de artă într-o galerie.

Fii creativ. Ești un artist. Viața pe care o pictezi e capodopera ta, iar mintea îți e penelul.

Să știi când să te miști

Ai putea fi echipat cu atât de mult optimism, încât să lupți mereu pentru ideea ta. dar dacă lucrurile nu merg bine, schimbă strategia. Nu-ți schimba decizia de a ajunge la destinație; iei doar o cale diferită pentru a ajunge acolo. Asta-i o abilitate pe care foarte puțini o au. se numește flexibilitate. persoanele ce o au știu care din preferințele lor sunt cele mai bune și sunt în măsură să-și refacă strategia și să schimbe direcția. Nu fi obsedat de infinitatea posibilităților. dacă ai făcut o treabă temeinică și lucrurile nu merg atât de bine, mergi mai departe și rămâi concentrat pe țintă. Cu o astfel de abilitate, e ca și când ai avea o hartă bună. Acum depinde de tine să-ți conduci mintea critică spre obiectivele tale.

Schimbarea traseului este o provocare, dar păstrează în minte următoarele sfaturi pentru a depăși obstacolele:

  1. Amintește-ți că nimic nu e irosit. Multe persoane nu se simt confortabil în mișcare, deoarece cred că efortul depus pe primul traseu e irosit. Dar nimic nu e irosit în acest caz. E o parte a procesului de învățare. Călătoria depășește rezultatul.
  2. Inspiră-te de la alți experți. Minți luminate au experimentat de asemenea aceleași obstacole. Și ei au ales rute diferite, iar unii au așteptat chiar ani întregi înainte de a-și dezvolta pe deplin gândirea critică. Pur și simplu ei și-au ținut privirea ațintită la premiu. dacă ei au putut face asta, o poți face și tu, cât timp ești angajat la asta.

Să ai un scop

Atunci când te confrunți cu momente de luare a deciziilor, există totdeauna un scop atașat acestora, probabil un obiectiv pe care ți-ai dori să-l realizezi.

  1. Totdeauna să ai un scop și să-l identifici.
  2. După identificarea scopului, include-l în fiecare proces decizional.
  3. Asigură-te că scopul e clar și articulează-l totdeauna. Un scop trebuie să fie totdeauna un punct de plecare și niciodată un punct final. Asta e fundamental în dezvoltarea unei atitudini critice. este elementar: să ai un scop, să-l citeșticu voce tare pentru tine și chiar să-l scrii și să ți-l afișezi la vedere.

Oprește-te înainte de a începe

Da, ai citit bine! Oprește-te înainte de a începe. Gândește înainte de a începe. Conștiința de sine e o trăsătură fundamentală a unui excelent gânditor critic. Conștiința de sine te face să-ți determini limitările și petele slabe. Odată ce-ți știi limitele vei ști ce aspect să îmbunătățești, vei ști unde și când să ceri ajutor, vei ști spre ce să te apleci, vei ști unde ai făcut bine. Această abilitate te ajută să-ți clarifici direcția și să-ți dozezi efortul necesar parcurgerii drumului. Asta-ți va salva foarte mult timp de aici înainte. deci, înainte de a face orice, oprește-te și gândește.

Asta se poate face mai ușor astfel:

  1. Nu lăsa emoțiile să-ți stea în cale. Unele persoane nu reușesc să gândească înainte de a începe, deoarece își lasă emoțiile să consume ce-i mai bun în ele. Chiar dacă ideea e absolut contrară punctului tău de vedere, nu te agita și continuă ascultarea ei până la punctul în care o înțelegi.
  2. Setează-ți sistemul de filtrare. Filtrează cuvintele pe care le vei utiliza pentru a te asigura că nu vei ofensa pe alții cu cuvintele tale. Utilizați cuvintele potrivite și reformulați ideile în cel mai bun mod posibil pentru a evita să devii nepoliticos.
  3. Fă stop pentru a seta tonul Tonul e totul în introducerea ideii sau obiecțiilor tale. Cât timp ai tonul potrivit, ceea ce spui va suna mai bine și astfel vei evita necesitatea unei argumentări suplimentare.

Dă credit instinctului tău

Asta spune să te încrezi în instinctele tale. ei, bine, uneori e nevoie să dai atenție bănuielilor persistente. există situații în care simți că nu poți emite o idee, dar e prea greu să faci un caz din asta și s-o faci să se întâmple. Deci, ce ai de gând să faci când te confrunți cu o astfel de situație?

E posibil să vrei să iei în considerare următoarele strategii pentru a integra gândirea critică cu instinctele tale:

  1. Diferențiază instinctele de temeri. De obicei, teama maschează instinctele. Mulți cred că lipsa cuvintelor în prezentarea ideilor e cauzată de instinctele de a te reține să faci asta. dar, în cele mai multe cazuri, această inhibare e declanșată de frică. De aceea, oamenii trebuie să diferențieze dacă teama sau instinctul produce această inhibiție. Cunoașterea diferențelor este esențială în ceea ce simți despre ideea ta. Dacă-ți pare că ideea te face să te simți limita și neinspirat, atunci e probabil instinctul tău de avertizare. dar dacă ideea ta te face să te simți acolo, implicat, extins și pasionat, atunci sentimentul negativ pe care-l simți e doar frică.
  2. Meditează. Inhibiția adusă de frică și instincte poate fi stresantă și îți poate controla mintea. Câteva minute de meditație în fiecare zi te pot ajuta să-ți calmezi mintea și să gândești mai bine despre ideile tale.
  3. Mergi, oricum, pe mâna instinctului tău. Chiar dacă instinctul te avertizează, s-ar putea totuși să mergi înainte, deoarece obiectivul tău e să fii un gânditor mai inovativ. studiază-ți ideile, cercetează, stabilește puncte de vedere, adaugă puțină încredere și mergi înainte.

Cele mai multe povești de succes sunt despre oameni ce au acționat, chiar dacă ideea părea greșită la acel moment. ai încredere în instinctul tău, chiar dacă îl analizezi totdeauna, ia în considerare toți factorii și vizualizează rezultatele.

Diversifică

Un gânditor critic îmbrățișează diversitatea. Una din cele mai puternice abilități ale unui mare gânditor este abilitatea de a impulsiona diversitatea. Vorbim aici despre diversitatea de gândire sau arta și procesul de a impulsiona și maximiza diferitele moduri de gândire. Un factor critic pentru a lua în considerare asta este de a identifica unde ești puternic și unde nu. În cazul în care pe un domeniu nu ai adepți, caută-i pe cei ce au. Și fă eforturi să-ți îmbunătățești acest domeniu de competențe. Ascultă-le gândurile și noile direcții de gândire pe care le pot oferi. Învață să diversifici și fii deschis la alte perspective.

Diversifică pe baza următoarelor sfaturi:

  1. Fii ca o foaie de hârtie albă. diversificarea include clasificarea propriilor prejudecăți.
  2. Ascultă mai multe idei. Expune-te ideilor altora prin ascultare, citire și vizionare de dezbateri și știri.

Cu pași mărunți

Gândirea critică implică procese și etape. Sărirea peste anumite părți ale acestor etape e extrem de periculoasă și poate conduce la probleme serioase. Ia-o pas cu pas. Un exemplu de salt peste etape este concentrarea pe o problemă greșită. Ai văzut anterior că primul pas într-un proces de rezolvare a problemelor este de a identifica problema în mod clar și precis. Imposibilitatea de a face asta va distruge în mod automat întregul proces. Un alt exemplu este implementarea unei jumătăți de soluție, sau a uneia fără o analiză și examinare corespunzătoare. De multe ori, oamenii sar peste etape, cu gândul că asta le va economisi timpul, dar obțin exact contrariul, o prelungire a duratei procesului. S-ar putea chiar ajunge la reluarea muncii de la capăt. Cu toții, putem avea preferințe pentru diferite păreri ale procesului ne-ar putea conduce la a sări în mod inconștient pași esențiali care ar fi putut duce la o idee novatoare, sau ar fi fost punctul de cotitură în obținerea soluției corecte a problemelor noastre.

Avansarea cu pași mici poate fi o provocare, dar aceste sfaturi vor face procesul mai simplu.

  1. Fii răbdător cu procesul. răbdarea chiar e o virtute în acest demers. Nu te urî și nu te lăsa doborât pentru că tu o iei încet, dar sigur.
  2. Fă lista procedurilor. Fie că vrei doar să-ți îmbunătățești gândirea critică în general sau planificarea strategică, fă lista pașilor doriți, planifică, astea te vor ajuta să rămâi concentrat.
  3. Fii propriul tău critic. Critică-te până ce pare că mergi pe drumul cel mai bun cu planificarea. Oprește-te dacă începi să te concentrezi pe probleme ce nu sunt necesare și întoarce-te la procesul corect de gândire.

Să ai o atitudine pozitivă

Fii fericit, zâmbește și menține-ți simțul umorului. se crede că gândirea critică ar fi un stres mental, iată de ce mulți oameni nu se angajează în practicarea ei. De fapt, este foarte sresant mental. De aceea e dat acest sfat, pentru a face față rigorilor gândirii critice. Nu poți niciodată gândi corect, la urma urmei, în cazul în care totul  pare a fi o chestiune de viață și de moarte pentru tine. Un gânditor excelent are abilitatea de a râde și de a vedea umorul în diverse situații. asta poate ajuta la menținerea clarității de gândire și a perspectivei. de asemenea, asta stimulează calmul, optimismul și atitudinea pozitivă.

Sfaturi pentru un gânditor critic mai fericit și eficient:

  1. Un râs bun ajută. Uită-te la ceea ce te face să râzi. se spune că toată lumea are nevoie de un râs bun. relaxează-te prin vizionarea sau citirea unor materiale umoristice și râzi…
  2. Integrează umorul ca accesoriu în gândirea critică. e cu atât mai benefic pentru că merge cu obiectivul. fă asta prin vizionarea de show-uri pline de umor. Te ajută să devii mai spiritual, expunându-te și altor idei.

Să ai o minte deschisă

E ușor să faci diferența între un gânditor cu o minte închisă și unul cu o minte deschisă. Primul nu e deschis la discuții și crede cu tărie doar în propriul set de credințe și opinii. Asta e o atitudine inacceptabilă pentru cel ce vrea să-și dezvolte o gândire critică. Îmbunătățirea gândirii presupune procesarea noutăților. Un gânditor cu mintea închisă nu poate fi convins și nu rezonează cu asta. Imaginează-ți un pahar plin cu apă. Nu mai acceptă apă proaspătă pentru că e deja plin. Trebuie să-l golești înainte de a putea pune apă proaspătă în el. Așa este și mintea umană în procesul de învățare. Cu toate astea, a avea o minte deschisă nu înseamnă a accepta orice punct de vedere. A avea o minte deschisă înseamnă a avea dorința de a face schimb de gânduri, în căutarea adevărului.

Sfaturi:

  1. Îndepărtează-te de prejudecățile personale. eliberând mintea de prejudecățile și credințele personale, se face primul pas în a fi deschis la minte. vei putea accepta ideile altora. din nou, nu e obligatoriu să accepți ideea altuia, dar măcar vei asculta și punctul lui de vedere, pentru a folosi aceste informații în cadrul dicuțiilor.
  2. Privește-o pe cealaltă persoană fără părtinire. Unii nu reușesc să fie deschiși la minte doar pentru că nu le place partenerul de discuții. Această prejudecată personală va face o persoană „surdă” la alte puncte de vedere.

Examinează autoritatea

Un gânditor critic nu acceptă în mod automat autoritatea. nu e greșit să-i admiri aspectul sau poznele, dar să-i dai crezare tot timpul este! Asta nu înseamnă că ceea ce auzi de la vedete Hollywood, politicieni sau sportivi profesioniști trebuie să crezi. Noi facem asta în mod inconștient pentru că am fost obișnuiți cu apelul la autoritate, o mulțime de companii folosesc asta ca truc de publicitate. Noi suntem făcuți să credem că dacă personalitatea spune că un lucru e o mare chestie, atunci așa trebuie să fie. dar acum, tu ești un gânditor critic. Ai dreptul să examinezi, să întrebi chiar, cine ar putea fi acea personalitate.

Sfaturi:

  1. Cercetează mai întâi credibilitatea „autorităților”.
  2. Obiectează la ideile prezentate, în loc de a le da crezare imediat.
  3. nu uita că „autoritățile” sunt plătite pentru a face ca un produs sau o idee să arate bine.
  4. Examinează prin cercetări suplimentare pentru a vedea dacă ei cred în ceea ce spun .

Rezistă impulsivității

Impulsivitatea luării deciziilor e ceea ce ne propunem să corectăm în dezvoltarea abilităților noastre de gândire. Impulsivitatea luării deciziilor conduce adesea la decizii proaste și regretabile. Atunci când suntem sub presiune, apare tendința de a lua o decizie impulsiv. Unii ar putea crede că e mai bine să iei o decizie greșită decât să nu iei nici una. Ei bine, asta e rareori adevărat. Nehotărârea e un indiciu al problemelor de gândire și de slabe abilități de luare a deciziilor, pe când impulsivitatea doar accelerează și asigură consecințele deciilor proaste. Așa că, data viitoare când ești sub presiune, oprește-te și gândește să reziști impulsivității.

Sfaturi:

  1. Amintește-ți totdeauna că impulsivitatea are, de obicei, un rezultat negativ.
  2. dacă ai fost impulsiv înainte și s-a finalizat cu un rezultat negativ, amintește-ți lecția învățată în acel moment.
  3. respiră, relaxează-te și meditează dacă simți presiunea de a lua decizii pripite. Asta va oferi minții spațiu să gândească.

Fii realist

Gândirea critică poate fi mai eficientă în cazul în carea aceasta se bazează pe realitate. gândirea îți poate fi mult mai productivă dacă ești în stare să percepi, să interpretezi și să analizezi realitatea. realitatea e obiectivă. ea există în mod independent. Prezența sa nu e paralelă cu dorințele, scopurile și ambițiile tale. Un gânditor critic trebuie să fie obiectiv. a fi obiectiv înseamnă a distinge între „ceea ce este” și ceea ce ai vrea să crezi, a distinge între „ceea ce este” și ceea ce e mai comod de crezut. Noi trebuie să prețuim realitatea obiectivă.

Sfaturi:

  1. Citește, citește, citește știrile pentru a obține faptele.
  2. Asigură-te că citești informații concrete, bazate pe cercetare corespunzătoare.
  3. Totdeauna, uită-te și la perspectiva altora pentru a împinge mai departe unele realități preconcepute care nu se aplică tuturor.

Elimină ambiguitățile

Un excelent gânditor critic își exercită totdeauna puterea de a gândi pentru a stabili claritatea. Ambiguitatea e un simptom al gândirii iraționale, incomplete și neglijente. Acum, dacă te confrunți cu această situație, examinează-ți principiile, cunoștințele, promisiunile și eficacitatea procesului de gândire. Cunoștințele tale sunt singura armă pe care o poți folosi pentru a trece la claritate din confuzie și incertitudine.

Sfaturi:

  1. Cunoaște cuvinte potrivite ce-ți descriu cu claritate gândurile.
  2. Bazează-ți ideile pe fapte.
  3. Practică livrarea gândurilor în mod clar, chiar dacă ești cu oamenii ce te înțeleg cel mai bine.

Fii consistent

Îmbunătățirea gândirii critice e o rutină ce constă în a căuta în mod constant probleme în propria gândire. consecvența e un semn bun de gândire atentă și aprofundată. Un gânditor critic aplică totdeauna  coerența și logica în orice trebuie luat în considerare. incoerența e folosită doar pentru a ascunde adevărul. așa că, dacă vrei îmbunătățire, fii coerent.

Obții consistență respectând următoarele sfaturi:

  1. Nu lăsa pauze din complezență. Practica te face perfect și ar trebui să practici consistența în orice moment.
  2. Uită-te la ideile tale dintr-o perspectivă diferită.
  3. Solicită intuiția altei persoane și cere-i să-ți spună părerea fără părtinire, ca rezultat al prieteniei.

Practică empatia

Un gânditor critic refuză totdeauna să judece, până ce nu e convins că are informații adecvate. Aceasta se numește empatie. Nu ar trebui să-i judeci pe alții până ce nu înțelegi pe deplin întreaga situație. Prin practicarea empatiei, se reduce la minim riscul de a lua decizii impulsive și de a trage concluzii pe jumătate „coapte”. Pe de altă parte, odată ce ai informații adecvate și bine examinate, nu ezita să iei decizii. Înțelege-i pe alții pentru a-ți dezvolta o înțelegere mai profundă. Cu o înțelegere mai profundă, vin și decizii mai înțelepte.

Fii o persoană mai empatică pe baza următoarelor sfaturi:

  1. Uită-te la idei din perspectiva altei persoane.
  2. Practicarea bunătății în analiza altei persoane va elibera empatia.
  3. Lasă în urmă prejudecățile personale împotriva persoanei și concentrează-te în schimb pe idei și perspective.

Cunoaște-ți stilul de învățare

Pentru ca învățarea să fie mai eficientă, cunoaște-ți stilul de învățare. Aceasta e tehnica de învățare prin care asimilezi cel mai rapid cunoștințele. de exemplu, dacă preferi experiența practică, atunci aplic-o. dacă preferi prelegerile, lecturile, cititul și discuțiile, participă la astea. dacă preferi experiențele de grup, atunci găsește grupul.

Sfaturi:

  1. Mai mult decât preferința, ia act de materialele de studiu ce lucrează pentru tine. Știi ce materiale te ajută cel mai bine.
  2. În afara materialelor, caută după un mentor ale cărui idei și stil te atrag. Emulează stilul lui, fără a-ți pierde personalitatea.
  3. Știi cel mai bun moment în care studiul e eficient. Fie că ești o persoană diurnă sau nocturnă, studiază când e mai bine pentru tine, astfel încât să rămâi concentrat.

Elimină discuțiile negative

Gândirea negativă e o autocritică nevocală, prin consolidarea judecății critice și atitudinii despre tine însuți. îți transmite imagini negative permanent. iată exemple de acest tip de gândire: eu nu pot face nimic, eu nu trebuie să am încredere în nimeni, eu nu sunt la fel de deștept ca ceilalți, eu sunt urât, eu nu sunt iubit, școala e o pierdere de timp. Când e adoptat, acest tip de gândire va influența procesul de luare a deciziilor în mod nedorit. Aceasta e o serioasă problemă de gândire, stilul trebuind înlocuit cu unul mai pozitiv ți cu stima de sine. Consilierea e o bună soluție pentru eliminarea acestui tip de problemă.

Sfaturi:

  1. Caută online declarații pozitive pentru a contracara gândurile negative.
    Evaluare cititori
    [Total: 0 Media: 0]
  2. Privește-te ca pe un individ puternic și încrezător.
  3. Gândește-te la oamenii care cred în tine și folosește-i ca suport în autocritica negativă.

Să ai pasiunea de a învăța

Tot ceea ce vrei să obții poate fi ușor de atins dacă ai dorință arzătoare, angajament și dedicare. Pasiunea e combustibilul ce ne determină să continuăm să facem ceea ce facem. Cu suficientă pasiune, îți vei iubi munca din toată inima, deoarece mintea și inima sunt setate să atingă scopul. Învățarea e cheia îmbunătățirii gândirii critice. Fii pasionat de procesul de învățare.

Găsește și păstrează-ți pasiunea prin astfel de sugestii:

  1. Dă-ți timp de odihnă, pentru a te proteja de epuizare.
  2. Gândește-te la profesioniștii și marile minți ale domeniului tău. Ei sunt cunoscuți ca fiind cei ce nu se opresc niciodată din învățat.
  3. Amintește-ți totdeauna că probabil ești bun, dar totdeauna e loc de învățare și perfecționare.

Îmbunătățeșteți abilitățile de ascultător

Ascultarea e o abilitate foarte importantă, pe care o considerăm adesea, de la sine înțeleasă. La angajarea unei discuții, ceea ce auzi e ceea ce obții. E posibil să fi fost, probabil, într-o situație în care, în mijlocul unei conversații, realizezi că cineva te-ntreabă ceva ce nici măcar n-ai auzit. sau poate visai cu ochii deschiși pe durata discuțiilor. Ni se-ntâmplă tuturor, iar asta arată deficiențe legate de această abilitate. Cu cât asculți mai bine, cu atât vei obține mai mult. Cu cât mai multe informații, cu atât iei decizii mai bune.

Sfaturi:

  1. Mergi înapoi la elementele de bază pentru o înțelegere mai bună a ascultării, în chestionare online.
  2. Mintea deschisă e cheia unor mai bune aptitudini de ascultare.
  3. Fă diferența între ascultare și auzire. Ține minte că ascultarea e o abilitate, în timp ce auzirea e doar capacitatea de a identifica sunete.

Menține totdeauna perspectiva

Menținerea sensului perspectivei în mijlocul unui subiect important e o caracteristică a unui gânditor critic. Nu balansa în nici o situație și vizualizează totdeauna problema la scară mare. Pune-ți întrebarea dacă e într-adevăr critică, așa cum pare momentan.

Sfaturi:

  1. Acceptă faptul că schimbarea e singura permanență în această lume. Importanța unei idei sau a unei situații se va schimba funcție de timp sau de alte variabile.
  2. Dincolo de importanță, verifică dacă sunt necesare planuri, sau alte idei. Scapă de gândurile inutile pentru că ele nu fac decât să te distragă.

Învață și aplică

Singura modalitate de a îmbunătăți gândirea critică e de a învăța și de a aplica. dedică-te învățării continue și caută referințe conexe. desigur, aplică aceste metode în viața de zi cu zi, până când ele devin ceva natural pentru tine. Aceste 50 de modalități de îmbunătățire a gândirii critice sunt metode dovedite de îmbunătățire a puterii minții.

Concluzie

Felicitări. E de felicitat efortul și dorința ta de îmbunătățire a gândirii critice. Ține minte că aceste strategii trebuie aplicate zilnic. Curând vei observa că aceste idei joacă un rol vital în modelarea vieții tale. Ai împletit 50 de strategii și te-ai uitat permanent după oportunități de a le aplica pe fiecare dintre ele. Practicarea lor va duce la progresul gândirii profunde și obiceiul gândirii va deveni ceva natural pentru tine. Îmbunătățește-ți gândirea și totodată propria viață! Spor!

Evaluare cititori
[Total: 0 Media: 0]

3 thoughts on “Gândirea critică

  1. Magda 6 martie 2017 at 22:53

    Foarte interesant….smile
    Din păcate, există niște TÂLHARI la poarta gândirii reflexive sau nereflexive: LENEA, OCUPAREA TIMPULUI cu prostii, nimicuri… care au la bază EDUCAȚIA!
    Lipsa spiritului critic,  este unul din motivele pentru care suntem toleranți când/cu cine nu trebuie, gândind PE DOS de cum ar trebui (fiesc, logic…), SPIRITUL CRITIC folosit de mulți, părându-li-se a fi ceva ne-la-locul lui, aproape rușinos, din ”pricină” de-o eventuală oglindire negativă din partea cuiva/câtorva….
    Personal, AZI – la ceea ce-mi văd ochii și aud cu urechile, PREFER SĂ AM DREPTATE DE UNA SINGURĂ ÎN POFIDA/CIUDA TUTUROR.

  2. Magda 6 martie 2017 at 23:07

    UnCheșule,
    Permite-mi o observație: chiar dacă îmi place albastru, inclusiv miile de nuanțe existente de bleu, AICI,  pe site, ai folosit la un moment dat, o combinație de galben,  spre culoarea muștarului.
    Bine făceai când le îmbinai…era armonios și odihnitor pentru ochi.
    Cât de mult îmi place bleu-turqoise-ul de pe site, culoarea (fiind aproape fosforescentă) și folosită des (la titluri, recomandări, la ”citește mai mult”)….parcă taie, obosește retina…sau am eu ochii obosiți tongue-out
    Oricum, e o bijuterie blogul tău, să știi….

    • UnCheș 7 martie 2017 at 8:33

      Mulțumesc, voi ține cont de această observație! 😉

Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.