Tupeul lor se hrănește din indiferența voastră

Sub titlul „Tupeul lor se hrănește din indiferența voastră. Despre curajul de a ieși din mocirlă”, Mihnea Rudoiu publică pe republica.ro următorul text. Un text care mi-a plăcut…

În ultima vreme, o absurditate mascată proiectează în faţa ochilor noştri o distorsionare grosolană a realităţii juridice şi, pentru ca absurditatea să împrumute un veritabil iz orwellian, ea apare legitimă în capul unui număr imens de români.

România, de ani buni, e fantezia colectivă a multor penali, dar, să fim corecţi, ea e astfel fiindcă, în mijlocul oricăror mutaţii stranii, turbulente şi anormale ar afecta societatea, se iveşte cetăţeanul care îşi face datoria cu o bovinitate impecabilă. Nici nu contează că girul lui poartă o amprentă de prostie luxuriantă, ori că pe celulele memoriei sale manipularea şi propaganda au întins o mâzgă lipicioasă ce-l împiedică să se dezică de cei de pe urma cărora a pătimit cel mai mult în ultimii ani.

Nu contează, pentru că asta e jumătatea comodă a adevărului.

Jumătatea incomodă este că, virtual, am devenit membrii unei imense congregaţii de doctori în democraţie, de vraci şi tămăduitori ai naţiei prin postări miştocare şi comentarii condescendente, de diagnosticieni şi anestezişti ce se consultă artistic asupra bolilor ce macină ţărişoara. Totul se face cu precizie chirurgicală şi cu meticuloasă grijă, nimic nu scapă, nimic nu e lăsat la voia întâmplării.

Dar ştiţi care e buba de care nu ne va vindeca nimeni?

Că, atunci când proiectul de lege privind amnistia și grațierea va deveni lege, vor exista 5-7 milioane de revoltaţi pe Facebook şi unu-două mii în stradă, ceea ce va transforma ţărişoara la căpătâiul căreia se varsă zilnic milioane de lacrimi de crocodil într-un (nou) paradis al neurasteniei, iar pe locuitorii ei isterizaţi de moda hipsterească a strâmbatului din nas în consumatori pătimaşi de produse soporifice.

Actuala exaltare morbidă pe seama putregaiului moral ce se infiltrează în clasa politică e numai preludiul resemnării de după. Nu fiindcă o groaznică dilemă s-ar coagula în capul românului. Nici vorbă. Unele epoci nu reflectă un spirit al distincţiilor fine care să împingă conştiinţa spre confuzie şi indecizie, iar vremurile pe care le trăim aparţin unei asemenea epoci: omul negru, rău & urât e negru, rău & urât ca în filmele cu proşti, din cerul gurii până în comportament, în felul în care rânjeşte, în care vorbeşte şi în care tace, deopotrivă. Prin orice gest al său, nu lasă o urmă de îndoială asupra rolului pe care-l are de îndeplinit.

Şi nici asupra rolului ce revine celor aflaţi de partea cealaltă a baricadei.

În „Magicianul”, faimoasa carte a lui John Fowles, pe care mulţi din cei dezgustaţi azi de ce se întâmplă o citau printre romanele preferate când jucau leapşa pe Facebook, provocându-se unul pe altul într-un mod cool să spună zece cărţi favorite, există un schimb acid de replici între Nicholas Urfe, eroul, şi Conchis, „magicianul”, atunci când cel din urmă spune că „Eul nu trebuie trădat”. „Dar nici Hitler nu şi-a trădat eul”, zice Urfe, moment în care Conchis îi dă lovitura de graţie: „El nu. Dar milioane de germani şi-au trădat eul. Aceasta a fost tragedia. Nu că un om a avut curajul de a fi ticălos, dar că milioane de oameni nu au avut curajul de a fi buni.”

Nu am idee ce se va întâmpla, dar dacă se va întâmpla ce e mai rău, problema, aşadar, nu va fi neapărat că omul negru e astfel, ci mai ales că milioanele de oameni frumoşi, buni & minunaţi de care abia mai pridideşte România nu vor avea curajul să fie cum îşi închipuie că sunt şi se vor lăsa călcaţi în picioare, iluzionându-se că rămân aceiaşi.

Nu vor rămâne.

Însă ce va rămâne cu siguranţă va fi o ţară ruptă-n fund, miloagă şi neputincioasă, un tablou monumental (de trist) al atitudinii unui popor care, cu umilinţă, va privi de jos în sus cum omul negru & rău îşi va etala, pe faţa-i veselă, un invincibil sentiment de triumf.

În clipa aceea, tu, român bun, vei fi mai rău decât răul pe care, atunci când a trebuit, ţi-a fost lene şi sictir să-l combaţi.

Evaluare cititori
[Total: 0 Media: 0]

One thought on “Tupeul lor se hrănește din indiferența voastră

  1. Magda 19 ianuarie 2017 at 17:29

    Excelent articolul!
    Vede foarte bine realitatea, Mihnea Rudoiu!
    Mi-a plăcut faza clara a votantului român care-și face ”datoria” cu o ”bovinitate impecabilă”.
    Și, aceeași bovină impecabilă, APOI  se plânge – că sistemul de sănătate e așa și pe dincolo, că la școală nu se face/învață nimic, că este tratat într-un anume fel când intră în contact cu instituțiile publice, se trezește că n-o să aibă pensie DELOC, că copilul/copiii fug în străinătate, că o să fim (de nu suntem deja…) O ȚARĂ DE ASISTAȚI, PREPONDERENT COMPUSĂ DIN OAMENI DIN CE ÎN CE MAI ÎN VÂRSTĂ…SINGURI, SAU AJUTAȚI DE COPIII PLECAȚI ÎN AFARĂ, IAR CĂMINELE PENTRU BĂTRÂNI SUNT PUȚINE, INEFICIENTE, IAR CELE PARTICULARE, CONSIDERĂ CĂ AI FOST MARE BAȘTAN LA VIAȚA TA, CERÂND, PE LÂNGĂ PENSIA INTEGRALĂ, COMPENSAȚIE DIN PARTEA CUI DOREȘTI SAU…ÎȚI VINZI CASA, CARE INTRĂ ÎN POSESIA CĂMINULUI DE BĂTRÂNI!
    Numai când te gândești din punctul ăsta de vedere, și realizezi ce mizerabil o s-o ducem noi!
    O să ne sfâșie (la propriu) cei care azi sau mâine, nu vor mai avea posibilitate să fugă din țară, întrebându-ne cu furie, ce fel de țară le-am lăsat drept moștenire….din moment ce locuri de muncă n-au, din șomaj nu poți să trăiești decât plătind facturile, iar pământul este lăsat în paragină sau vândut la străini.
    Pe lângă medicii, asistentele plecate demult, etc…cam ce facem și noi AZI, într-o formă mai îndulcită, dar OBIDITĂ, cu părinții noștri….
     
     

Lasă un răspuns

Denumire
Email
Pagină web

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.