Tehnici de manipulare politică: ≪Zeflemeaua≫

întreaga serie de articole

Des, mult prea des prin politichia românească, mai ales în confruntări și cu atât mai mult dacă sunt televizate, se folosește Zeflemeaua, o altă tehnică de manipulare, de creare a unei alte imagini despre adversar…

Zeflemeaua

Zeflemeaua se poate folosi ca Replică la oricare altă tehnică, tip sau mod de atac la (propria) persoană. Folosită cu suficientă atenție, această tehnică nu dă greș, deoarece ilaritatea nu este o situație pe care cineva și-ar dori-o asociată cu propria persoană. Pe de altă parte, nu-i mai puțin adevărat că folosirea Zeflemelii impune o anumită… „competență”.

Logica Zeflemelii

Desigur că e neplăcut să fii subiectul zeflemelii, deși dacă ești doar spectator, zeflemeaua fiind adresată altcuiva, acțiunea în sine te poate amuza. Cei ce sunt permanent luați în zeflemea nu mai trec drept oameni seroși… Pentru că, în vreme ce ironia poate fi depășită, fiind un tip de comportament ce lasă deschisă posibilitatea revenirii, a reîntemeierii, luarea în zeflemea duce la iremediabilă desconsiderare…

Dacă, spre exemplu, ești profesor și elevii încep să te ia în bășcălie, desigur că s-ar impune redefinirea condiției de grup: bășcălia anulează respectul și considerația în comunitate. Odată ajuns „de râsul lumii”, cu greu se poate recupera respectul în comunitatea rurală românească…

Ar mai fi de precizat că Zeflemeaua este o acțiune publică, și nimănui nu îi convine să fie luat în râs.

Exemple

În campania pentru prezidențialele din 2009, Traian Băsescu și unii lideri PD-L au folosit frecvent Zeflemeaua la adresa contracandidatului Mircea Geoană. De fapt, e greu de identificat un moment în care Băsescu vorbea serios într-un răspuns dat lui Geoană.

Deși politicienii se pot ironiza cu mai mult sau mai puțin succes, când până și consilierii prezidențiali semnează instituțional un comunicat de presă în care-l iau în tărbacă pe contracandidatul Mircea Geoană, devine clar faptul că nu e o simplă întâmplare folosirea Zeflemelii la adresa președintelui PSD. Comportamentul zeflemitor la adresa lui Geoană devenise repetitiv, aproape ritualic. Iată ce spuneau domnii consilieri:

„[…] Declarațiile domnului Mircea Geoană, făcute în cursul zilei de luni, 11 mai a.c., sunt regretabile. Șeful statului ar fi așteptat de la domnul Geoană o abordare matură și nu o încercare de a se deroba de responsabilitatea blocării în Camera Deputaților și în Senat a dosarelor de corupție și de întârzierea adoptării Codurilor. […] Deși declarațiile respective au un evident caracter electoral, președintele României consideră că merită totuși salutată preocuparea domnului Geoană pentru subiect, chiar dacă ea se manifestă cu aproape trei luni întârziere de la semnalul de alarmă dat de șeful statului, în cadrul întâlnirii pe tema Justiției, desfășurată în data de 17 februarie a.c., la Palatul Cotroceni.”

(Administrația Prezidențială, Comunicat de presă, 11 mai 2009)

Un vicepreședinte PD-L, Adriean Videanu, continuă ironiile la adresa liderului PSD:

„Domnul Geoană e un pic nervos din punctul acesta de vedere. Îi reamintesc că era în stânga domnului președinte Traian Băsescu, și, dacă nu greșesc, chiar dânsul a propus această dată, când împreună am stabilit data de 15 mai. E un act de voință politică și nemenținerii angajamentul inițial. Sperăm că și PSD va face acest lucru.” (Codurile dau frisoane Coaliției, Băsescu vrea să împace ONG-urile, NewsIn, Aprilie 2009, intervenția lui Adriean Videanu, vicepreședinte PD-L.)

Ilie Sârbu, ministru PSD, răspunde atacului declanșat de Ludovic Orban, vicepreședinte PNL:

„Domnul Orban, după ce a fost ministru la Transporturi și a avut o performanță extraordinară că a terminat patru sau cinci kilometri de autostradă, acum s-a apucat de agricultură, pot să înțeleg lucrul ăsta, fiindcă o poate face în București foarte bine, dar am văzut că a început să intre în subtilități din istoria religiilor. Am fost de acord cu ≪îngerii răi≫ pe care i-a numit, dar a uitat un lucru și mă mir, fiindcă nu trebuia să uite, n-a vorbit despre Bachus, care e zeul lui preferat. […] Eu am un respect extraordinar de mare față de Biserica Ortodoxă, în toate timpurile, nu numai când sunt în campania electorală cum o faceți dumneavoastră. Dumneavoastră vreți să râdeți de cine? De Școala teologică, de Biserică, de anafură. Sigur că la domnul Orban, poate, fiind în starea în care de obicei se află, anafura poate să nu constituie nimic. Poate că el se gândește la cealaltă materie pe care o are Sfânta Împărtășanie, probabil că el e copleșit de vin și de asta vrea să facă agricultură” (Mediafax, 5.05.2009)

întreaga serie de articole
Evaluare cititori
[Total: 0 Media: 0]

3 thoughts on “Tehnici de manipulare politică: ≪Zeflemeaua≫

  1. Magda 20 decembrie 2016 at 13:27

    Într-adevăr, pentru zeflemea, trebuie să ai o anumită ”competență”.

    Trebuie să știi când o folosești, împotriva cui o îndrepți, dacă și ce fel de date ai despre acea persoană, cât de rezistentă la un astfel de ”asalt” e (sau ar putea fi), atât cât să-i destabilizezi încrederea în sine cu ea, inclusiv discursul…căzut în derizoriu, aproape spre zero, deci, cum și în ce grad o manevrezi depinzând succesul folosirii ei, cât să nu cazi în groapa săpată altuia chiar tu, prin ridicol, datorită exagerării, ceea ce înseamnă că trebuie să fie și ”subtilă”, scăzând – când e cazul – cu o treaptă mai jos, spre o ușoară sau amară ironie, zeflemeaua fiind pentru oameni de aceeași factură/calibru, ca doi berberci care se înfruntă!

    Bine, dacă oponentul n-are slăbiciuni sau defecte vizibile de care să te ”agăți”, știute eventual de toată lumea, nu poți folosi împotriva lui decât ironia, ironizându-i eventual atitudinea exagerată, scorțoasă sau prea moale, laxă, din discursul său, care contrastează cu situația reală dată, expusă publicului!

  2. Magda 20 decembrie 2016 at 13:37

    Iar exemplele date de tine mai jos, acele personaje politice, NU MERITĂ DECÂT ȘUTURI ÎN DOS și SCUIPAȚI ÎN OCHI pentru ceea ce-au făcut românilor și României, și n-ar fi trebuit!
     
    Știi ce sunt ei, chiar dacă n-o recunosc? Ăia trași de ațe din poza ta, manipulați și manipulanți totodată….făcând jocul altora!
    În ciuda tuturor zeflemelelor primite, au reușit performanța de a duce România pe buza prăpastiei, cum n-a făcut-o nici un regim din altă țară din Europa!

Lasă un răspuns